Institutul Cantacuzino, din minister în minister, până la colaps. De ce a intrat în cădere liberă o instituţie simbol

În 1921, medicul microbiolog Ion Cantacuzino înfiinţa, la Bucureşti, Institutul de Seruri şi Vaccinuri, care a ajuns să îi poarte numele. Pe scurt, aşa cum toată lumea îl cunoaşte, este vorba despre actualul Institut Cantacuzino. Înfiinţarea acestei instituţii a reprezentant un pas extem de important în evoluţia sănătăţii publice, în special în ceea ce priveşte producerea de vaccinuri cu care au fost imunizate zeci de generaţii de-a lungul anilor.

Înainte de 1990, Institutul Cantacuzino avea un portofoliu consistent în ceea ce priveşte producerea de vaccinuri.

“Institutul producea vaccin distero-tetanic (componenta tetanică era produsă la unitatea din Iaşi), vaccin rujeolic, care era produs cu tulpina schwartz, care este conţinută şi în actualul vaccin ROR, vaccinul BCG (anti-tuberculoză), vaccinul polio cu administrare orală (vaccin viu-atenuat), asta înseamană că virusul era viu şi prin înghiţire, se administra oral, se multiplica la nivelul mucoasei intestinale şi producea o imunitate locală. Acum nu se mai utilizează pentru că, practic, dorim să eliminăm virusul polio, înclusiv cel vaccinal, şi se mai producea vaccin gripal. Toate acestea, în afară de vaccinurile care se administrau în programul naţional, dizenteric, tifoitic, rabic”, a declarat pentru MEDIAFAX, Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

Institutul creat de Ion Cantacuzino are trei funcţii principale: producţia de vaccinuri, domeniul de cercetare şi partea de sănătate publică.

“Practic, Institutul are trei domenii de activitate: producţia de vaccinuri şi alte materiale pe produse bilogice, producţia de medii de cultură şi de reactivi, cea de-a doua este legată de cercetare fundamentală dedicată domeniului microbiologiei şi imunologiei şi o componentă care ţine de sănătatea publică prin laboratoarele naţionale de referinţă, care sunt finanţare prin contracte cu Direcţiile de Sănătate Publică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică. În acest moment, mai este activă partea de cercetare, care funcţioneaza de bază de granturi. Şi producţia funcţionează, sunt realizate medii de cultură în continuare şi un supliment alimentar vegetal numit SOD”, a adăugat Alexandru Rafila.

De la unul dintre cele mai bune institute de cercetare din Europa, Cantacuzino a intrat într-o cădere lentă, dar sigură, după 1990. Lipsa finanţării, managementul defectuos, nerespectarea normelor impuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii au condus la închiderea producţiilor, rând pe rând, pentru fiecare vaccin în parte. Astfel, de la milioanele de doze de vaccin, care ieşeau anual pe poarta institutului, s-a ajuns ca, după 2010, specialiştii să producă doar câteva sute de mii de doze de vaccin antigripal.

Aşa se face că, în 2014, Institutul este zguduit de un scandal fără precedent după ce Agenţia Naţională a Medicamentului a interzis punerea pe piaţă a vaccinului antigripal produs de Cantacuzino. Măsura a fost luată după ce rezultatele testelor au indicat o concentraţie foarte mare de endotoxine, care puteau produce reacţii adverse la administrare, precum febră sau şoc anafilactic.

Premirul de la momentul respectiv, Victor Ponta, a trimis Corpul de Control al Guvernului pentru a investiga probemele apărute la Cantacuzino. Tot atunci, şi experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au efectuat controale la Institut. Atunci, specialiştii OMS au spus că “nu există un plan de business clar, bugetat, pentru următorii 5-10 ani” şi că “producţia de vaccin antigripal pentru sezonul rece 2013-2014 a început foarte târziu, nefiind suficient timp pentru respectarea adecvată a sistemului de calitate”.

În contextul acestui scandal, în martie 2014, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală in rem în cazul Institutului, pentru neglijenţă în serviciu şi efectuarea unui studiu clinic fără respectarea normelor de bună practică.

La scurt timp după izbucnirea crizei la Cantacuzino, Eugen Nicolaescu anunţa încetarea celui de-al doilea mandat în fruntea Ministerului Sănătăţii, urmând a fi înlocuit de Nicolae Bănicioiu.

Noul ministru al Sănătăţii explica, la scurt timp după preluarea manadatului, planurile sale de reorganizare şi repunere în funcţiune a Institutului Cantacuzino.

"Raportul (Orgaanizaţiei Mondiale a Sănătăţii- n.r.) este în acord cu viziunea pe care şi eu o am pe acest subiect, facem evaluarea şi punem la cale strategia de funcţionare a Institutului Cantacuzino, astfel încât din toamnă să începem producţia de vaccin gripal fără probleme", a precizat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, la momentul respectiv.

Doar că toamna despre care vorbea Bănicioiu a venit cu o altă surpriză. În octombrie 2014, ministrul Sănătăţii anunţa trecerea Institutului Cantacuzino în administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, care îl avea în frunte la vremea respectivă pe Remus Pricopie, aceasta fiind prima modificare administrativă majoră adusă Institutului în 93 de ani.

“Trecerea Institutului Cantacuzino din subordinea MS în a cea a MEN înseamnă reorganizarea acestei instituţii. Un prim pas în reorganizare ar fi ştergerea datoriilor, pentru că din cauza acestora ei au pierdut contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti şi nu au mai putut face analize. (…) Aş vrea să se înţeleagă foarte clar: Nu dorim închiderea institutului, ci revitalizarea lui. A fost creat ca institut de cercetare de elită, încercăm să îl readucem acolo unde-i este locul", a precizat Băniciociu, în 2014.

Un an mai târziu, după o serie de proteste făcute de angajaţii Institului, situaţia nu se îmbunătăţise cu nimic. În martie 2015, Guvernul condus de Victor Ponta încă mai căuta soluţii, dar nu puteau aloca bani direct de la buget, deoarece acest lucru ar fi fost considerat ajutor de stat, a declarat premierul de atunci, arătând că, în pofida banilor publici investiţi, institutul nu a produs vaccinuri omologate.

"Încercăm să găsim soluţii în măsura în care nu avem voie să dăm bani direct de la buget, pentru că este ajutor de stat şi în măsura în care acolo nu s-au produs, deşi s-au investit bani publici, nu s-au produs vaccinuri omologate", a declarat Ponta, întrebat dacă Guvernul poate "salva" Institutul Cantacuzino.

Abandonat de către guvernanţi, Institutul Cantacuzino rămâne uşor, uşor fără medici şi fără personal specializat. În decembrie 2016, guvernul Cioloş anunţa trecerea Institutului Cantacuzino, din nou, în subordinea Ministerului Sănătăţii.

"Trebuie investit mult. În acest institut nu s-a investit ani de zile. Au plecat medici de acolo. Nici nu mai e la Ministerul Sănătăţii. Fostul ministru al Sănătăţii l-a lăsat să plece, a vrut să scape de el şi l-a transferat la Ministerul Educaţiei. Ştiţi că Educaţia se ocupă doar de cercetare. Acest institut, dincolo de eventualele proiecte de cercetare, ar trebui să-şi reconsolideze şi alte atribuţii. Ştiu că dl ministru pregăteşte un act normativ să-l readucă la Ministerul Sănătăţii. Nu e suficient să-l readuci la Ministerul Sănătăţii. Acolo trebuie şi fonduri, trebuie investit. Au plecat mulţi medici, specialişti. Trebuie recreată capacitatea de analiză, pentru că şi-a pierdut şi statutul de laborator de referinţă", declara Dacian Cioloş în noiembrie 2016.

De la preluarea mandatului la ministerul Sănătăţii, Florian Bodog, a tot încercat să găsească un manager pentru Institutul Cantacuzino, să gândească un plan de relansare şi reorganizare a producţiei de vaccinuri. Mai mult, a anunţat, în aprilie 2017, că urmează o colaborareacu Institutul Pasteur din Franţa în acest sens.

Concret însă, nu s-a întâmplat nimic decât după ce premierul Mihai Tudose a dat mai multe termene limită pentru rezolvarea situaţiei. Astfel, după o lungă perioadă, Institutul Cantacuzino are un nou manager: Mircea Ioan Pop, profesor de microbiologie la UMF Carol Davila din Bucureşti.

După ce s-a constituit o comisie interministerială pentru institut, Ministerul Sănătăţii a anunţat că se vor produce vaccinuri peste cel puţin doi ani, menţionând că primul vaccin va fi BCG-UL, antituberculoză, urmând cel antigripal, iar până la sfârşitul anului 2017 se va deschide o linie de fiolaj.

"Încă nu este vorba de vaccinuri, Cantacuzino nu a mai produs vaccinuri de un număr de ani şi pentru reluarea producţiei de vaccinuri sunt necesare mai multe măsuri. Aceste lucruri au fost discutate de către participanţii la întâlnire şi toţi sunt pro-relansării Institutului Cantacuzino, care fiind un institut strategic este bine să existe o lungă perspectivă în interesul sănătăţii publice din România", a menţionat managerul Institutului Cantacuzino, Mircea Ioan Popa.

Miercuri, 23 august, la ultima şedinţă de guvern, premierul Mihai Tudose a anunţat o a treia mutare a Institutului Cantacuzino, de data aceasta în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, condus de Adrian Ţuţuianu.

“În circa o lună, Institutul Cantacuzino să devină parte a ministerului Apărării. Cu specialiştii de acolo ne-am lămurit. Poate o mână militarizată va avea rezultate”, a declarat premierul Mihai Tudose, adresându-se ministrului Sănătăţii, Florian Bodog.

Întrebat dacă transferul este posibil în acest termen, ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, a declarat că a discutat deja despre organizarea institutului: ”Este o problemă delicată. În baza materialului de control făcut de ministrul Bodog, În 2-3 săptămâni venim cu un proiect de act normativ ca să îl transformăm într-o unitate militară, cu conducere militară”.

Actualul manager al Institutlui a precizat pentru MEDIAFAX, că îşi continua munca începută până la o decizie oficială.

“Până vom primi o decizie oficială, ne vom vedea de treabă ca şi până acum. În limita competenţelor pe care le am, îmi văd de treabă şi pentru cercetare, depunem proiecte, pentru sănătate publică, urmărim să dăm rezultatele la timp, să facem analizele în cele mai bune condiţii. Pentru organizarea internă, facem proceduri astfel încât, lucrurile să fie operaţionalizate Am făcut nişte demersuri pe care le continui”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Mircea Ioan Popa, managerul Institutului Cantacuzino.

Decizia luată de Guvern a ridicat şi semne de întrebare. Fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a explicat că este vorba de o dovadă de “incompetenţă a ministerului Sănătăţii” în gestionarea situaţiei.

“La prima vedere, pare pur şi simplu o aberaţie. Istoria recentă şi mai puţin recentă a Institutului Cantacuzino ne arată că atunci când guvernanţii nu sunt în stare să pună ceva important pe picioare, îl mută de la un minister la altul. Aşa a fost mutat, tot în guvernarea PSD, la ministerul Educaţiei, noi l-am mutat înapoi la ministerul Sănătăţii, acolo unde îşi are locul şi există o mulţime de argumente pentru asta. Acum, probabil constantându-se incompetenţa actualei echipe de la ministerul Sănătăţii, incompetenţă pe care domnul prim-ministru a constat-o deja de mai multe ori, au decis să mai plimbe un pic Institutul şi să îl aducă la Ministerul Apărării Naţioanale. Nu pot să văd motive, poate vor ca personalul să iasă mai repede la pensie şi să aibă pensii speciale. Problema este una de finanţare, este una similară cu cea a sistemului de sănătate. Dar este o problemă, în primul rând de management şi viziuni”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătăţii în Guvenul Cioloş.