Întâlnire de taină între ideologul lui Putin și mai mulți clerici români. Care este scopul?

Vizita geostrategului Aleksandr Dughin se circumscrie proiectului larg eurasiatic al profesorului de la Moscova, cunoscut pentru teoriile sale despre învierea Imperiului Rus, care să reziste intereselor nord-atlantice.

Vocea Rusiei îl prezintă pe Dughin drept „unul dintre cei mai influenți gânditori geopolitici ai Rusiei de astăzi. Dughin a creat o teorie geopolitică inedită în care coabitează realpolitik-ul pragmatic și mesianismul ortodox.” Influența pe care o exercită asupra lui Putin este incontestabilă. Sunt voci care consideră că actuala politică expansionistă a Rusiei este rezultatul gândirii lui Dughin.

Informația venirii lui Dughin în România îi aparține scriitorului Mircea Popa, secretar general al Fundației România-Rusia. În declarația oferită pentru HotNews, Popa a motivat prezența politologului rus prin faptul că „s-a întâlnit cu mai multe fețe bisericești, pentru că are proiectul eurasiatic și «A Treia Romă», deci pe dumnealui îl interesează foarte mult fețele bisericești”.

CITEȘTE ȘI: Scandal în Austria: un simpatizant al lui Putin va controla sectorul public

„A treia Romă”, evocată de Mircea Popa, este un element central ideologic și mistic al doctrinei eurasianiste, promovate de Dughin și de Kremlin în prezent. Aleksandr Dughin revitalizează în prezent doctrina euroasianistă și conceptul de „A Treia Romă”, profesorul rus considerând că România trebuie să facă parte din proiectul „spațiului eurasiatic”. Prin acest concept, Rusia ar trebui să-şi asume misiunea şi vocaţia soteriologică față de „lumea ortodoxă şi creştină, în general, după căderea Romei şi a Constantinopolului”. Adică, un fel de campion protector al ortodoxiei din spațiul Europei.

Ediția în limba română a Vocii Rusiei dedică un amplu spațiu editorial lui Aleksandr Dughin și perspectivelor lui asupra lumii, inclusiv asupra relațiilor Rusiei cu Republica Moldova și România. În opinia sa, dacă România va intra în uniunea pe care el o preconizează, atunci s-ar putea uni cu Moldova. Cu alte cuvinte, „toată lumea ar avea de câștigat!”.

Ar mai avea România un alt motiv pentru a face un asemenea pas? Răspunsul politologului rus este pozitiv. Fiindcă, apreciază Dughin, România se află la periferia Uniunii Europene, fiind un fel de „oaspete nepoftit”. Dovadă în acest sens este imaginea negativă pe care o au românii în Occident.

Dughin este convins că Rusia și România au prea multe în comun pentru a continua atitudinea de ignorare care caracterizează relațiile dintre cele două țări în prezent. Așa că „pe noi ne așteaptă o reîntâlnire și o redescoperire reciprocă în contextul unei civilizații comune. Deja se fac primii pași în această direcție.”

CITEȘTE ȘI: Putin: Rusia vrea relaţii pe picior de egalitate cu Occidentul şi va continua să-i apere pe etnicii ruşi

Presa cu ochii pe Dughin

În primul rând, ne putem întreba cât de veridică este informația oferită de Mircea Popa. Publicistul român este cunoscut pentru relațiile sale strânse cu Moscova. De altfel, Fundația pe care o reprezintă este o dovadă elocventă în acest sens. În plus, a fost și director al Agenției de știri „Rusia la zi”. De altfel, încă din 2012 declara că Moscova aşteaptă o schimbare la vârf în România care să-i fie favorabilă. În 2006, Hotnews îl caracteriza ca pe un marxist convins, aflat în relații excelente cu Moscova. În aceste condiții, este de înțeles de ce Popa era la curent cu scopul vizitei lui Dughin.

În lipsa unor dovezi mai consistente, știrea părea inițial să aibă mai mult un caracter speculativ. Însă aspecte concrete au început să apară în media românească, imediat după ce Popa a făcut declarațiile respective. Astfel, jurnalistul Robert Turcescu a publicat pe blogul lui o fotografie cu Dughin la București, despre care spune că a fost facută în cursul zilei de marți.

Potrivit  jurnalistului, fotografia a fost realizată în incinta unui restaurant din București. În cadrul ei apar pe lângă Dughin un fost ambasador UNESCO, Mircea Popa, dar și editorul și inițiatorul „Mișcării Eurasia” în România.

Turcescu susține, pe baza unor surse proprii, că responsabil de vizita lui Dughin în România este Călin Georgescu, un personaj al cărui nume a fost vehiculat de mai multe ori în ultimii ani pe lista potențialilor prim-miniștri ai României. Un personaj cunoscut pentru conexiunile lui cu lumea politică sau de afaceri (este președinte al Clubului de la Roma), inclusiv cu masoneria, dar și cu clerici români. Teoria lui Turcescu este că vizita lui Dughin nu este străină de actualul scandal de corupție la nivel înalt, fiind evidentă, în opinia sa, implicarea Rusiei în decredibilizarea unor instituții centrale prin „detonarea unor bombe de presă.”

Reacțiile presei românești nu s-au lăsat prea mult așteptate. Deși informațiile de care dispun sunt încă sumare. Astfel, jurnalistul Radu Tudor, citat de dcnews, consideră că e un caz de siguranță națională de care ar trebui să se ocupe serios serviciile secrete și procurorii.

Care este implicarea Bisericii ortodoxe?

Informația furnizată de către Popa are prea puțin din conotația strict politică sugerată de către Turcescu. Scopul vizitei ar avea mai degrabă puternice implicații religioase. Sau mai bine spus politico-religioase. Întâlnirea cu anumite fețe bisericești nu poate lăsa pe nimeni indiferent. De ce întâlnirile, în cazul în care au avut loc, s-au desfășurat în condiții de taină? Ce ar avea de împărțit anumiți clerici cu politologul rus?

Contactat de HotNews, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Constantin Stoica, a declarat că oficialii Patriarhiei nu s-au întâlnit cu Dughin.„Reprezentanții Patriarhiei nu au avut vreo întrevedere cu domnul Aleksandr Dughin. Patriarhia neagă categoric vreo astfel de întâlnire”, a precizat Constantin Stoica. Ceea ce nu afirmă, dar nici nu infirmă purtătorul de cuvânt, este dacă Dughin a avut o întâlnire cu vreo față bisericească. Rămâne o notă de mister pe care oficialii BOR nu au reușit încă să o anuleze.

CITEȘTE ȘI: INEXPLICABILE PENTRU TOȚI! Cele mai ASCUNSE TAINE ale Bisericii

Misterul însă a fost spulberat de aceiași jurnaliști de la HotNews care au relatat că Dughin a avut o serie de întâlniri în zona Neamț cu diverși stareți de mănăstiri din zonă. Aceleași surse au precizat că Dughin s-a întâlnit la Mănăstirea Neamț cu Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Snagoveanul. Există însă voci care contestă această afirmație. Iar alte surse îl dau ca sigur prezent și pe ÎPS Nifon de la Târgoviște. Între timp, Obiectivul de Suceava confirmă informația, menționând că întâlnirea cu Snagoveanul și alți clerici ar fi avut loc la Dorna Arini. Se știe că în acele zile Arhiepiscopul Tomisului s-ar fi aflat în județul Suceava.

De ce ar fi implicate fețe bisericești în această „afacere”, indiferent de ierarhia lor? Atracția spațiului ortodox este mai mult decât suficientă. Conservatorismul rusesc e posibil să fie pentru unii mult mai atractiv decât liberalismul occidental. Europa, în varianta sa secularizată, cu siguranță nu constituie pentru ortodoxie o tentație. Ortodoxia de la Kremlin s-ar putea să ofere soluții acolo unde spațiul protestant și catolic generează probleme. Acest aspect îl viza politologul rus atunci când le amintea românilor „ultragiaţi de perspectiva legalizării căsătoriilor gay şi de perspectiva impunerii propagandei homosexuale în şcolile de stat că trebuie să ştie că poate exista şi un alt viitor”. Evident, cel trasat de Rusia.

Criticile din spațiul ortodox la adresa stilului de viață occidental nu au încetat după integrarea României în Uniunea Europeană. Sunt suficienți clerici atrași de perspectiva unei reconstrucții a ortodoxiei autohtone după modelul rusesc.

CITEȘTE ȘI: MINUNE! Cum arată trupul unui SFÂNT român canonizat după 1990

Aceasta este de fapt și inuiția lui Dughin. În această notă trebuie interpretată și convingerea sa că „integrarea României în spațiul eurasiatic poate avea loc sub zodia identității culturale ortodoxe”, spunea Dughin în vara lui 2013, în interviul pentru Vocea Rusiei. Acceași chestiune este amintită și de fostul prim-ministru Adrian Năstase, care s-a întâlnit anul trecut cu Dughin. Pe site-ul Fundației Titulescu, politicianul român nu a ascuns faptul că Dughin și-a mărturisit admiraţia pentru cultura românească şi dorința de a crea punţi de legătură cu spaţiul eurasiatic, pe baza „filonulului ortodox profund al identităţii şi spiritualităţii româneşti”.

Nu este exclus ca mediul românesc să ofere suficiente resurse pentru acest gen de integrare. Fondul religios nu poate fi deloc de neglijat. Cel puțin, putem fi convinși că Dughin nu a venit în România doar într-un simplu pelerinaj pe la mănăstirile Moldovei. Ce urmează dincolo de întâlnirile sale secrete rămâne să sperăm că putem afla. Și, poate, chiar amortiza efectele.

Sursă: semneletimpului.ro