Intelectualii, Andrei Pleşu şi sponsorizările ICR

Aprecierea de care se bucură domnul Pleşu s-a văzut de curând în contextul conflictului dintre domnia sa şi moderatorul TV Mihai Gâdea. Sute de intelectuali au luat atitudine cu privire la „linşajul mediatic” la care a fost supus Andrei Pleşu de către Mihai Gâdea în cadrul unei emisiuni TV de la postul Antena3. Ceea ce probabil nu ştiaţi este că majoritatea intelectualilor care s-au declarat solidari cu Pleşu, au avut momente de tăcere şi chiar de critică, atunci când distinsul scriitor a criticat regimul Băsescu. Explicaţia: sprijinul financiar oferit pentru unii dintre intelectuali de Institutul Cultural Român (ICR), institut controlat, până nu demult, de Traian Băsescu.

Până în toamna anului 2012, ICR s-a aflat sub autoritatea lui Traian Băsescu, care a fost şi președinte de onoare al acestuia. Încă de la începutul mandatului de preşedinte, Băsescu s-a bucurat de o relaţie specială cu intelectualii, care şi-au exprimat susţinerea pentru acesta atât la referendumul de demitere din 2007, cât şi la alegerile prezidenţiale din 2009. Această susţinere poate părea bizară în contextul în care Băsescu a făcut multe gafe (a jignit jurnalişti –ţigancă împuţită-, a stat la masă cu diverse persoane dubioase – Bercea Mondialul-, l-a atacat dur pe regele Mihai şi exemplele pot continua) şi nici nu poate fi considerat ca aparţinând acestei clase selecte. Însă, Băsescu a ştiu să-şi fidelizeze clasa intelectuală prin intermediul ICR, care a oferit bani pentru diferitele proiecte ale acestora, chiar dacă unele proiecte lăsau de dorit.

Acum, în contextul scandalului dintre Pleşu şi Gâdea, intelectualii lui Băsescu nu au stat pe gânduri şi şi-au exprimat solidaritatea cu colegul lor. Lucru absolut normal până la urmă, dar care denotă un pic de ipocrizie. Unde erau intelectualii în 2005, atunci când Traian Băsescu l-a sacrificat pe acelaşi Pleşu în favoarea Elenei Udrea. În acea perioadă Andrei Pleşu era consilier prezidenţial şi a avut tupeul să o atace pe Elena Udrea (protejata Preşedintelui Băsescu), care ocupa funcţia de şefă de cancelarie la Cotroceni. La scurt timp după conflic Pleşu şi-a prezentat demisia, motivând probleme de sănătate, însă presa de la acea vreme a subliniat că plecarea a fost din cauza Elenei Udrea.

De asemenea, unde erau intelectualii în 2011 atunci când Băsescu l-a linşat public pe colegul lor pentru că a avut „tupeul” să folosească sintagma „dictatura lui Băsescu” într-un articol publicat în revista Dilema Veche. Atunci Băsescu i-a transmis „un ultim avertisment fostului consilier prezidenţial Andrei Pleşu”: „Nu aş vrea să spun acum lucruri care să nu-i placă domnului Pleşu despre cum l-am văzut eu ca şi consilier. Îl invit la decenţă. Este ultimul apel pe care i-l fac". În schimb, în loc de susţinere din partea colegilor intelectuali, Pleşu a primit critici dure. Vladimir Tismăneanu, cel care se declară acum solidar cu Pleşu, l-a atacat foarte dur pe scriitor: „Dacă aceste enormităţi ar fi debitate doar de către diverşi analfabeţi politic, ar fi trist, dar suportabil. Lucrurile intră într-o zonă dezolant-abisală atunci când aceste aiureli sunt proclame urbi et orbi de către persoane care aspiră la statutul de intelectuali publici. Unii chiar sunt”.

Explicaţia pentru reacţia lui Tismăneanu şi lipsa unei susţineri din partea altor intelectuali pentru Pleşu este simplă: sprijinul financiar primit de aceştea de la Institutul Cultural Român, controlat de Traian Băsescu. De menţionat, că în 2011, preşedintel la ICR era Vladimir Tismăneanu. În final, ce a păţit domnul Andrei Pleşu în conflictul cu Gâdea este regretabil, dar la fel de regretabil este că intelectualii s-au lăsat manipulaţi de Preşedintele României. Însă, nici nu trebuie să generalizăm pentru că au fost persoane cu coloană vertebrală care au reacţionat atunci când au constata derapaje.