INTIMITATE ÎNCĂLCATĂ? Identitatea, determinată cu TELEFONUL MOBIL

Prin analizarea datelor provenind de la 1,5 milioane de oameni, culese cu ajutorul celularului  în timpul deplasării unei persoane, cercetătorii au descoperit că, pentru a identifica, în mod unic, 95% dintre persoane sunt necesare doar patru puncte spaţio-temporale (localizări aproximative ale unui individ la ora când acesta a utilizat telefonul său mobil). Studiul are implicaţii în modificarea legilor cu privire la viaţa privată, intimitate şi confidenţialitate, scopul fiind acela de a ţine pasul cu progresele tehnologice.

Cercetătorii  Yves-Alexandre de Montjoye de la MIT, Cambridge, Massachusetts şi Universitatea Catolică Louvain din Belgia şi coautorii lui şi-au publicat lucrarea care dezbate modul în care datele colectate prin intermediul telefonului mobil impun constrângeri fundamentale asupra confidenţialităţii traiectoriei de deplasare a unui individ în jurnalul "Scientific Reports" asociat revistei Nature.

Motivul datorită căruia cele patru puncte spaţio-temporale sunt suficiente pentru a identifica cei mai mulţi oameni este pur şi simplu acela că modul de deplasare al oamenilor este unic. Aşa cum toată lumea are amprentele digitale unice, fiecare dintre noi avem traseele zilnice proprii. În cazul amprentelor digitale, Edmond Locard a arătat în 1930 că este nevoie de doar 12  puncte pentru a identifica o amprentă digitală unică. Mai mult decât atât, datele cercetătorilor arată că este nevoie de doar patru puncte spaţio-temporale pentru a identifica în mod unic urme ale trecerii unui anumit individ. Cu alte cuvinte,  este improbabil ca cineva să se afle în aceleaşi locaţii în care suntem noi în patru momente diferite ale zilei. De fapt, cercetătorii au descoperit că ştiind doar două puncte alese aleatoriu putem identifica în mod unic mai mult de 50% dintre persoane.

Aşa cum au remarcat cercetătorii, aceste patru puncte care permit identificarea persoanelor ar putea fi obţinute din informaţii care se află la dispoziţia publicului, cum ar fi domiciliul individului, adresa de la locul de muncă sau în mesajele de pe Twitter.

Ne-am putea aştepta ca datele să ofere un grad de anonimat mai mare prin reducerea rezoluţiei datelor, care se face prin creşterea intervalului de timp de la o oră la câteva ore şi creşterea gamei spaţiale de la câţiva metri pătraţi la mai multe sute de metri pătraţi. Ca o analogie, dacă micşorăm rezoluţia unei fotografii, figura persoanelor din fotografie apare neclară şi  acestea nu pot fi identificate.

Dar acest lucru nu se întâmplă atunci când scădem rezoluţia datelor legate de deplasare. În mod surprinzător, cercetătorii au descoperit că scăderea rezoluţiei nu face ca datele să capete un grad cu mult mai mare de confidenţialitate. Tot ceea ce este necesar pentru a identifica persoanele în acest caz sunt doar câteva informaţii în plus.

Ca punct central al lucrării lor, cercetătorii au folosit aceste rezultate pentru a crea o formulă matematică care ne indică probabilitatea de a identifica în mod unic un individ bazându-ne pe rezoluţia temporală şi spaţială a datelor. Mai presus de toate, au găsit o formulă care să permită estimarea gradului de intimitate.

Aceste rezultate subliniază riscul posibil al încălcării vieţii private şi anonimatului unui individ cu ajutorul datelor legate de deplasarea sa, combinate cu informaţile care se află la dispoziţia publicului. Cercetătorii speră că rezultatele vor ajuta la proiectarea în viitor a politicilor şi tehnologiilor în domeniu.

"Rezultatele pe care le-am obţinut ne ajută să înţelegem ce este posibil şi ce nu este posibil", a relatat Montjoye pentru ʺPhys.orgʺ. "Cu toţii avem multe de câştigat de pe urma utilizării acestor date. Formula noastră ne permite să estimăm gradul de intimitate, prin urmare în momentul de faţă întrebarea este cum o putem folosi pentru a echilibra lucrurile şi să o facem să fie o afacere echitabilă pentru toată lumea?"

În viitor, Montjoye şi-a propus să continue să investigheze consecinţele impactului pe care îl are acest număr mare de date cu caracter personal asupra intimităţii unui individ.

"Un alt domeniu pe care dorim să-l urmărim este aplicarea acestei metodologii la alte surse de date generate de om", a afirmat el.

Sursă: scientia.ro