Investiţiile în sectorul imobiliar au crescut la 400 de milioane de euro în primele 9 luni, dar rămân sub potenţial

'Randamentele din România sunt cu cel puţin 2,25 - 2,5% mai ridicate decât cele din Praga şi Varşovia. Cu toate acestea, mulţi investitori mari preferă Praga şi chiar Budapesta în defavoarea Bucureştiului. Investitorii ar vrea să se uite mai atent la România, dar sunt deosebit de atenţi la felul în care îşi aleg proiectele şi, spre deosebire de 2007, când cumpărau cam orice la orice preţ, acum sunt foarte atenţi la competiţie. Nu atragem încă interesul pe care îl atrage Ungaria, dar consider că piaţa imobiliară din România este sănătoasă. La momentul în care investitorii se vor gândi că apetitul pentru Cehia sau Ungaria este mai degrabă unul venit din entuziasm, îşi vor îndrepta atenţia şi banii către România, ca zonă mai sustenabilă', a precizat Silviana Badea, într-o conferinţă de specialitate. 

În anul 200, volumul investiţiilor în sectorul imobiliar din România a depăşit două miliarde de euro. 

'Avem o mare întrebare: Unde sunt banii româneşti? Eu, ca investitor străin, de exemplu, aş vrea să investesc în România, dar nu văd niciun investitor român mare. Există întrebări legate şi de viitorul pieţei, de ce va putea face cu investiţia peste câţiva ani, dacă se va putea vinde. Aceste întrebări creează bariere de intrare a capitalurilor investitorilor noi. Există bani în piaţă, sunt investitori, trebuie doar să îi convingem că le este mai bine în România', a spus Silviana Badea. 

Conform analizelor JLL România, condiţiile de finanţare s-au îmbunătăţit constant în ultimele 18 luni. În prezent, există 7-8 bănci care intră în competiţie pentru proiecte cu valori variind între 10 milioane euro şi 50 milioane euro. Consultanţii JLL spun că suntem încă departe de condiţiile din alte ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE), mai ales în ceea ce priveşte amortizarea, dar şi costurile, iar băncile pun accent pe fundamentele proiectului şi pe credibilitatea celui care solicită împrumutul şi au devenit mult mai sofisticate în analiza acestor proiecte. Pe de altă parte, amortizarea şi marja influenţează nivelul randamentului unei achiziţii imobiliare şi, deci, al yield-urilor din piaţă. 

"Piaţa de birouri va atinge un volum al livrărilor de 370.000 de metri pătraţi până la sfârşitul anului, în creştere cu 496% faţă de anul trecut, ajungându-se la un stoc total de 2,67 milioane de metri pătraţi, în creştere cu 16%. Rata de neocupare estimată este de 15%, iar cererea brută va fi de 320.000 mp. Cererea netă, din închirieri ale unor firme noi şi relocări va fi de 160.000 mp, chiriile cerute pentru spaţiile prime rămânând la o medie de 18,5 euro/mp/lună", a spus directorul la JLL România, Marius Scuta. 

Companiile din domeniul IT&C, Telecom şi outsourcing au fost cei mai activi chiriaşi în ultimele şase luni.

Pentru segmentul industrial, JLL apreciază că livrările vor ajunge la 340.000 mp până la sfârşitul anului, din care 196.000 mp în Bucureşti. Stocul total naţional de spaţii industriale va creşte la 2,5 milioane mp, dintre care 1,3 milioane mp în Bucureşti, unde rata de neocupare este mai mică de 5% comparativ cu 10%, cât este la nivelul ţării. Chiriile vor rămâne constante, la 3,5 - 4,1 euro/mp/lună, atât în Capitală, cât şi în celelalte regiuni din ţară.