Iohannis: Apartenenţa deplină la spaţiul Schengen consolidează poziţia strategică a României

Şeful statului a declarat că, în acest proces, ţara noastră a înfruntat obstacole, fiind "de mult timp pregătită tehnic" pentru aderarea completă la spaţiul de liberă circulaţie europeană.

Iohannis a spus că s-a implicat "personal" în "nenumărate discuţii" pe această temă.

"Decizia de azi este o confirmare clară a unei realităţi - locul României este în spaţiul Schengen în baza performanţelor şi angajamentului nostru", a arătat el.

Klaus Iohannis a mărturisit că decizia luată joi, la Bruxelles, este una "aşteptată prea mult timp de către noi toţi".

"Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă un pas firesc şi necesar în consolidarea statutului României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Avantajele apartenenţei noastre la spaţiul comun de liberă circulaţie sunt multiple şi au impact direct asupra cetăţenilor, asupra economiei şi a imaginii externe a ţării noastre", a precizat şeful statului.

Totodată, Iohannis a afirmat că eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulaţie mai rapidă şi mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la graniţe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va creşte rapid competitivitatea produselor şi a serviciilor româneşti pe piaţa europeană.

În acelaşi timp, a apreciat el, creşte considerabil şi atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a ţării noastre.

"Apartenenţa deplină la spaţiul Schengen consolidează, aşadar, poziţia strategică a României ca poartă între estul şi vestul Europei. Aderarea la spaţiul Schengen a reprezentat un obiectiv strategic important pentru ţara noastră. De-a lungul timpului, au existat o serie de obstacole, în ciuda faptului că România este de mult timp pregătită tehnic pentru a respecta exigenţele Schengen. Pentru a înlătura toate aceste dificultăţi şi pentru a convinge partenerii europeni că avem tot dreptul să facem parte din Schengen, m-am implicat personal astfel încât să obţinem un rezultat pozitiv", a mai spus şeful statului.

El a arătat că decizia de joi este "o confirmare clară, fără niciun fel de interpretare, a unei realităţi: locul României este în spaţiul Schengen, în baza performanţelor şi a angajamentului nostru".

În acest nou context, a adăugat preşedintele, România va continua să acţioneze responsabil pentru protejarea şi consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migraţiei ilegale.

Klaus Iohannis s-a referit şi la recentele discursuri anti-europene.

"România este şi va rămâne o ţară pro-europeană. Totuşi, în ultima vreme, am văzut încercări grave de a minimaliza importanţa Uniunii Europene. Mai mult, s-au făcut auzite voci care contestă beneficiile apartenenţei noastre la spaţiul european. Cetăţenii au nemulţumiri şi sunt îndreptăţiţi să ceară mereu mai mult şi mai bine de la clasa politică din ţara noastră, dar cei care dau vina pe Uniunea Europeană pentru aceste nemulţumiri nu ne vor binele", a subliniat preşedintele.

Şeful statului a admis că Uniunea Europeană "poate să funcţioneze mai bine şi evident că politicienii români trebuie să fie încă şi mai implicaţi pentru a obţine pentru ţara noastră cât mai multe beneficii care rezultă din apartenenţa noastră europeană".

"Dar, de câte ori ne gândim la o viaţă mai bună şi la un trai mai prosper, ne gândim la cum arată viaţa într-o ţară occidentală, şi de multe ori auzim sloganul 'vrem o ţară ca afară'. Ne dorim mai multe libertăţi, nu mai multe restricţii, ne dorim mai multă libertate de opinie, nu mai puţină. Aşadar, de fapt, ne dorim mai multă Europă, nu mai puţină, iar cei care instigă la negarea beneficiilor şi valorilor europene sunt adversari ai democraţiei şi ai libertăţii şi vor izolarea ţării noastre", a completat şeful statului.

Iohannis a reiterat că România este o ţară stabilă, o ţară solidă şi sigură. "Direcţia europeană rămâne singura noastră cale reală de dezvoltare, iar toate forţele politice democratice au obligaţia de a lucra împreună pentru a păstra nealterat acest parcurs", a punctat el.

Miniştrii de Interne din ţările UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunţat Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat postat pe website-ul consilium.europa.eu.