Iohannis, autobiografic - poate conține vagi urme de adevăr

Klaus Iohannis candidat. Da, este vorba de Klaus Iohannis și răspunsul este afirmativ: candidatul mut al ACL devine enervant de contradictoriu când după toate cele de mai sus ... publică și o carte. Ne-am întrebat pe obiectiv.info cine l-a convins pe Klaus Iohannis de utilitatea bâlciului costisitor pe post de miting de lansare, în mijlocul Capitalei. Nu am aflat, dar suntem din ce în ce mai convinși că ar putea fi aceeași persoană care a avut tupeul să-i argumenteze că la mai puțin de o lună de alegeri tot ce-i mai lipsește este tichia de mărgăritar a unei cărți de 200 de pagini despre el însuși. Probabil că persoana cu ideea a fost inspirată de povestioarele cu bazaconii din Bosnia debitate de Monica Macovei în emisiune la Teo. Din păcate, primarul Iohannis are mai multe de ascuns decât de dezvăluit în biografia proprie, deci cine-și pusese bănuții de-o parte sperând la o carte plină de aventurile James Bond-ului de Sibiu, să-și pună poftele în cui. Avem de-a face cu un simplu produs de PR ale cărui unice valențe sunt cele soporifice: nu tu povestea caselor și nici a meditațiilor turbo, nimic despre trafic de organe și înfieri ilegale, nici o vorbuliță despre aeroportul cu lișiță și broaste, de la marginea urbei. Dacă aveți insomnii, cartea despre viața lui Klaus Iohannis este chiar ”lucrul bine făcut” de care aveți nevoie. Altfel, obțineți mai multe detalii despre viața acestuia dând o simplă căutare pe net, numai povești una și una, despre care tăcutul Iohannis nu suflă o vorbă: nici de bine, nici de rău.

Citeşte şi: Ce a ajuns Iohannis – speranța regimului lui „Don Costel”

Dar să ne punem în locul distinsului candidat și să ne imaginăm că acel volum ar fi conținut răspunsurile la toate întrebările adresate de presă și de adversari. Să presupunem că am fi aflat tot, până la capăt, adică până la întâlnirea secretă și ce a vorbit cu Traian Băsescu la Vila Lac, plus capitole dedicate expicării in extenso ale adevăratelor manevre prin care PNL a ajuns aruncat peste gardul ALDE direct în poala PPE. Ar fi fost cu siguranță o lectură interesantă și am fi putut spune că merită fiecare bănuț cheltuit. Klaus Iohannis ar fi rămas menționat ca un bun memorialist, care la un moment dat, ca o stratagemă de marketing ingenioasă a și candidat la plezneală pentru Cotroceni, ca să-și vândă mai bine cartea. Invers însă, volumul nu e nici cal nici măgar și în mod clar este un taburet prea mic pentru a-i permite candidatului Iohannis să salte fie și un singur procent. Dacă Iohannis a acceptat așa o aiureală din orgoliu, ne pare rău pentru el. Pentru atâta lucru nu trebuia să întoarcă ultimul partid istoric cu roțile în sus și nici să tulbure apele pro-Udrea tocmai în campania prezidențială. Sunt o mulțime de companii, mai ales peste hotare, care cu asta se ocupă: editarea contra cost a unor insipide și edulcorate volume autobiografice pentru cei care dispun de bani și nu găsesc altă modalitate să-și gâdile ego-ul exacerbat.