Iohannis, cu şenilele peste principiile liberale

Ignorarea opiniilor exprimate de activul de partid sau de o parte a „teritoriului” a fost o practică de succes pentru Antonescu, care a eliminat orice fel de opoziţie prin excluderi sau demiteri forţate, izolări sau pur şi simplu insulte. Episodul Iniţiativei România Liberală, proiectul lui Andrei Chiliman a fost doar primul dintr-o serie lungă de încălcări ale principiilor fundamentale ale unui partid liberal, exprimarea liberă şi diversitatea de opinii.

Iohannis se dovedeşte a fi un urmaş „bun” pentru Antonescu. Nici nu a ajuns bine la conducerea partidului naţional liberal că a început deja să-şi aroge prerogative de lider ales al unei majorităţi liberale. Total fals. Postura în care se află Klaus Iohannis în acest moment este cel puţin incertă. Nu este un membru PNL cu vechime, ceea ce îl face potrivit pentru a duce partidul către desfiinţare. Nu are aliaţi în interiorul partidului, este prea nou pentru aşa ceva, iar stilul său cazon, după cum va afla în scurt timp, nu se potriveşte structurii organizaţionale a PNL, care este un partid plin de oameni boemi, poeţi politici, nu ofiţeri cu ştate vechi.

Sunt cel puţin trei filiale care se detaşează în acest moment de direcţia indicată de centrul PNL. Satu Mare, organizaţie dizolvată, Braşov şi Prahova. Cu toate acestea Iohannis spune că membrii PNL care au un diferend de opinie cu conducerea sunt extrem de puţini. Chiar dacă are dreptate, preşedintele interimar al PNL nu ar trebui să desconsidere opiniile minorităţii, ci ar trebui să le ia în seamă şi să nu rămână surd la ce spune activul partidului, activ de care are maximă nevoie dacă vrea să candideze pentru Cotroceni.

Profilul lui Iohannis începe să devină, deja, unul fals. Tendinţele de aplicare a politicii de forţă se văd, dacă suntem atenţi, în spatele perdelei de neamţ corect.

Intrarea PNL în PPE nu este un subiect pe care să-l porţi cu o structură interimară de conducere, este un subiect care trebuie să comporte o discuţie largă în partid, asta dacă te numeşti un partid cu valori liberale puternice, un partid care încurajează membrii să vadă lucrurile altfel, un partid de dreapta în care opinia minorităţii este apreciată.

Fuziunea cu PDL este un subiect care de asemenea trebuie să comporte o discuţie largă în partid, eventual chiar un vot din partea fiecărui membru, un referendum dacă vreţi, al opiniilor liberalilor din toată ţara.

În acest moment sfidarea este cuvântul de ordine în PNL. O sfidare care perpetuează un spirit non-liberal născut în PNL în persoana lui Crin Antonescu şi continuat prin Iohannis. Sfidarea va duce într-un final la eliminarea PNL de pe scena politică, dar cel mai important este că astăzi nu ştim câţi dintre membri de rând ai PNL sunt de acord cu această abordare şi probabil nu vom cunoaşte acest detaliu decât după ce PNL va dispărea de pe scena politică în măruntaiele unui partid născut şi crescut din FSN şi întărit şi dus la putere de nimeni altul decât Traian Băsescu.