Iohannis, despre relaţia dintre NATO şi Rusia: “Trebuie să rămânem vigilenţi”

“Summitul NATO va fi încă o contribuţie la un viitor al nostru mai sigur. La Summitul din Ţara Galilor am reacţionat prompt şi ferm la criza care izbucnise. La Summitul de la Varşovia am adoptat decizii istorice şi am avansat procesul de adaptare a NATO. Acum a venit momentul să continuăm să ne consolidăm securitatea. Statele din Formatul Bucureşti 9 au fost beneficiare ale măsurilor adoptate şi, în egală măsură, au contribuit la consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare şi la susţinerea partenerilor noştri. Trebuie să valorificăm acest moment şi să ne asigurăm că NATO este pregătit şi are capacitatea să îşi îndeplinească sarcinile”, a afirmat Iohannis, la prima sesiune plenară a reuniunii la nivel înalt a Formatului Bucureşti 9, care are loc la Palatul Prezidenţial din capitala Poloniei.

El a arătat că de la înfiinţare şi până în prezent Formatul B 9 şi-a confirmat eficienţa.

Şeful statului român a subliniat că Summitul NATO trebuie să reafirme soliditatea Alianţei în ansamblu şi pe cea a legăturii transatlantice.

″Împărţirea echitabilă a responsabilităţilor contribuie la unitatea şi solidaritatea aliată şi, în egală măsură, la o Alianţă puternică. Aceasta este abordarea noastră principială”, a precizat Klaus Iohannis.

Preşedintele a indicat şi paşii concreţi care ar trebui avuţi în vedere. ”În primul rând, trebuie să continuăm adaptarea NATO la noul mediu de securitate, care aduce provocări continue. În ce ne priveşte, efortul de construire a apărării şi descurajării NATO nu este un capitol încheiat. Încă mai avem de lucrat serios la coerenţa şi eficienţa prezenţei noastre înaintate. Trebuie să ne asiguram că avem efectivele necesare cu capacitatea de luptă adecvată, împreună cu structura de comandă şi capabilităţile potrivite pentru a descuraja eficient Rusia”, a arătat el.

Iohannis consideră că la Summitul NATO din iulie trebuie sprijinită o abordare unitară a prezenţei aliate înaintate pe Flancul Estic.

″În acest sens, ar trebui să avem cu toţii în vedere o planificare unificată a apărării pe Flancul Estic. De asemenea, trebuie să rămânem vigilenţi inclusiv prin întărirea capabilităţilor noastre de avertizare timpurie. Va trebui să acţionăm împreună pentru a implementa pe deplin postura noastră pe absolut toate dimensiunile - terestră, maritimă şi aeriană - şi să asigurăm coerenţa sa”, a arătat Klaus Iohannis.

El a subliniat că statele aliate trebuie să rămână consecvente abordării principiale vizând Rusia. În opinia sa, statele partenere trebuie sprijinite să îşi consolideze rezilienţa, arătând că Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, alături de ţările din Balcanii de Vest, sunt între cele mai vulnerabile la acţiunile hibride.

“Ele au nevoie de sprijinul nostru pentru dezvoltarea propriilor capabilităţi de a rezista presiunilor externe care urmăresc blocarea propriilor lor aspiraţii”, a adăugat Klaus Iohannis.

Şeful statului român a mai spus că statele participante la Formatul Bucureşti 9 ar trebui să continue să încurajeze Georgia, iar în dialogul cu restul aliaţilor să susţină importanţa avansării acestei relaţii. În ce priveşte Ucraina, el a opinat că ar trebui consolidată cooperarea practică cu Alianţa, respectiv sprijinirea reformelor în toate domeniile.

“Cred că organizarea, la Summitul de la Bruxelles, a unei reuniuni la nivel înalt cu Georgia şi Ucraina, sub forma unei reuniuni privind securitatea regiunii Mării Negre, poate transmite un mesaj puternic de sprijin şi solidaritate”, a precizat şeful statului român.

Potrivit acestuia, Summitul NATO de la Bruxelles ar trebui să ducă mai departe Politica Uşilor Deschise, el motivând prin faptul că aceasta a reprezentat o componentă esenţială a contribuţiei Alianţei la pacea şi securitatea Europei.

“NATO ar trebui să confirme această politică deopotrivă prin angajamente şi prin acţiuni concrete. Pentru statele din Balcanii de Vest perspectivele pot să arate promiţătoare, dar şi aici pacea şi stabilitatea nu sunt ireversibile. Este nevoie de reforme convingătoare - ele sunt cheia şi cel mai bun avocat pentru cele mai avansate dintre statele regiunii care aspiră să devină membre NATO”, a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele a afirmat că angajamentul în sud trebuie să devină o componentă-cheie a parteneriatului cu Uniunea Europeană, să fie focalizat pe acei parteneri care au nevoie şi solicită sprijinul şi să fie susţinut de resurse adecvate şi orientat spre domenii unde NATO aduce o reală valoare adăugată.

Prima sesiune plenară a Formatului B 9 s-a intitulat “Warsaw Plus: bringing the security of NATO’s Eastern Flank to the next level”.