Iohannis, după CSAT:România poate participa cu 1.401 militari și civili la misiunile din afara țării

"În cadrul ședinței de astăzi a CSAT s-au luat decizii importante privind securitatea națională. Temele incluse pe agendă și analizate de membrii Consiliului au vizat atât proiecte prevăzute în programul de activitate a Consiliului pe anul în curs, cât și unele problematici de actualitatea în corcondanță cu dinamica și realitățile interne și internaționale, cum a fost, de exemplu, tema Sănătății, pe care am inclus-o suplimentar", a spus șeful statului.

"A fost un moment important, dat fiind că o parte dintre deciziile Consiliului a urmărit consolidarea prevederilor Strategiei Naționale de Apărare a Țării, document de orientare strategică în baza căruia CSAT asigură organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă, în conformitatea cu Constituția României", a continuat acesta.

Klaus Iohannis a explicat că în ședința CSAT s-a analizat și avizat Strategia Militară a României și că s-au stabilit misiunile Armatei României

"O primă temă dezbătută de Consiliu a reprezentat-o analiza și avizarea Strategiei Militare a României. Documentul transpune în practică politica de apărare și securitate națională, definind cadrul de de dezvoltare a organismului militar pentru apărarea armată a țării, în context aliat, având la bază prevederile Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioade 2015-2019, ale Cărții Albe a Apărarii și ale documentelor NATO și UE. Pornind de la potențialele riscuri și amenințări identificate la adresa securității României, strategia stabilește misiunile Armatei României și nivelul militar de ambiție, pentru a căror îndeplinire trebuie constituite, dezvoltate și menținute capabilități credibile, dar și sustenabile", a declarat președintele.

El a subliniat faptul că în ședința CSAT s-a decis creșterea finanțării pentru apărare la 2% din PIB, o creștere ce se impune pentru implementarea programului "Transformarea, Dezvoltarea și Înzestrarea Armatei României".

"O altă decizie pe care am luat-o astăzi a fost aprobarea programului privind Transformarea, Dezvoltarea și Înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă. Scopul programului este de a asigura capabilitățile necesare armatei României, pentru promovarea intereselor naționale și protejarea acestora în fața riscurilor și amenințărilor curente, în dezvoltare și în perspectivă, precum și îndeplinirea angajamentelor internaționale în planul securității și al apărării. S-a concluzionat că demersurile viitoare ale Ministerului Apărării Naționale pentru implementarea măsurilor stabilite în acest program impun respectarea acordului politic național privind creșterea finanțării pentru apărare la 2% din PIB", a spus șeful statului.

Totodată, el a oferit și numărul de militari români care vor putea participa la misiunile din teatrele de operațiuni din afara teritoriului României.

"În aceeași ordine de idei, Consiliul a aprobat Forțele Armate ale României, care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, conduse de NATO, UE, ONU și OSC în 2017. Armata României va putea participa cu 1.401 militari și civili, iar în ceea ce privește MAI, forțele puse la dispoziție pentru misiuni în afara teritoriului național în 2017 sunt în număr de 783 de militari și polițiști care vor putea fi dizlovați în teatrele de operații", a spus Iohannis.

Președintele a explicat că, "tot în ședința de astăzi, Consiliul a aprobat liniile generale de mandat ale Românie la summit-ul NATO de la Varșovia, cu mențiunea ca acestea să fie actualizate și adaptate în funcție de negocierile din Alianță și, evident, de evoluției situației internaționale".

Klaus Iohannis a vorbit și despre raportul privind stadiul și evoluția proiectului Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă.

"În cadrul ședinței Consiliului, am analizat și aprobat raportul ministrului Energiei privind stadiul și evoluția proiectului Unitățile 3 și 4 de la centrala Cernavodă, stabilind că aceasta reprezintă un proiect prioritar de investiții pentru România, care va asigura creșterea cotei energiei nucleare la 30-32% din totalul producției naționale de energie electrică și va contribui substanțial la creșterea economică, menținerea, dar și crearea de noi locuri de muncă", a conchis președintele.