Iohannis, frate cu radicalii maghiari
O vorbă din bătrâni spune că, pentru a trece puntea, te faci frate și cu Dracul. Ceea ce se pare că aplică și Klaus Iohannis în ceea ce privește sprijinul formațiunilor maghiare, în condițiile în care, până acum, a primit sprijinul electoral al PCM și al PPMT, care au anunțat ritos că îl susțin pe candidatul ACL în perspectiva turului al II-lea.
Problema pentru Iohannis este însă că, în cazul său, ”puntea” proverbială este reprezentată de alegerile pentru Președinția României. Și, ca urmare, pentru un candidat respectabil, nu orice ”drac” este frecventabil, fiindcă asocierea cu acesta îi poate delegitima candidatura la cea mai înaltă funcție în stat.
Este și cazul PCM și PPMT, în condițiile în care crezul celor două formațiuni vine în profundă contradicție cu Constituția țării pe care Klaus Iohannis aspiră să o conducă. Cu toate acestea, Klaus Iohannis nu pare deranjat să se asocieze cu două formațiuni care susțin autonomia pe criterii etnice, în pofida articolului 1 din Legea Fundamentală.
Citeşte şi: Macovei: Îl voi vota pe Iohannis, marele pericol pentru România în acest moment este Ponta
Sigur, veți spune, când intri în turul al II-lea cu un handicap de 10 procente, nu își permiți să faci nazuri și să îți alegi susținătorii. Și totuși, sunt lucruri peste care nu se poate trece și care sunt inacceptabile din partea unui candidat la Președinția României. Acceptând sprijinul celor două formațiuni, Klaus Iohannis girează, conștient sau inconștient, pretențiile autonomiste ale extremiștilor maghiari, care își doresc să creeze o enclavă în inima Ardealului atât de iubit de Iohannis. Ca urmare, candidatura lui Klaus Iohannis devine în aceste condiții un element de risc la adresa integrității și indivizibilității teritoriale a României
În plus, teza că Iohannis nu ar avea de ales și că nu își poate permite luxul de a fi pretențios nu stă în picioare, din moment ce, altminteri, domnia sa refuză să utilizeze cel mai normal și democratic instrument care îi stă la îndemână pentru a-i convinge pe români că merită să fie ales șef al statului: confruntarea față în față cu Victor Ponta. Nici nu mai contează care sunt rațiunile pentru care Klaus Iohannis evită o asemenea dezbatere directă. Atât timp cât nu dorește să dea piept cu Victor Ponta, candidatul ACL nu are niciun drept să pretindă că se află într-o situație disperată și să merite să fie cauționat pentru faptul că, dintr-o pretinsă disperare, acceptă sprijinul radicalilor maghiari.
Citeşte şi: Cum își dă singur Iohannis cu tesla în candidatură
În sfârșit, să remarcăm că înțelepciunea populară ne atrage atenția și că aceia care ne sunt alături ne definesc. ”Spune-mi cu cine te însoțești ca să îți spun cine ești” spune proverbul, în lumina căruia Klaus Iohannis capătă la rândul său, urmare a sprijinului radicalilor maghiari, o aureolă deloc plăcută. Or, un candidat care nu respectă Constituția României și care nu ține la integritatea și indivizibilitatea teritorială a acestei țări, nu are ce să caute în fruntea statului român.