Iohannis și discursul pro-Justiție – un fel de fals în declarații

Pentru Klaus Iohannis discursul pro-Justiție a devenit în ultimele zile tema principală a unei campanii electorale ratate. Dacă la începutul luptei electorale candidatul dreptei ne vorbea despre proiecte bazate pe educație și despre „România lucrului bine făcut”, acum el merge pe un discurs de tipul celui practicat de Traian Băsescu, în care toți cei din PSD sunt corupți și trebuie, pe cale de consecință, trimiși în fața instanței și condamnați.

Citeşte şi: Lupta Ponta-Iohannis e umăr la umăr

Nicăieri nu s-a văzut mai bine acest lucru decât în dezbaterea de miercuri de pe B1 Tv, în care liderul ACL a venit cu o listă cu lideri și parlamentari ai puterii, care ar avea probleme cu Justiția. Desigur, având în vedere că în propriul său partid există persoane similare, demersul pare cel puțin ciudat, dar acest fapt nu i-a împiedicat pe liberali să ceară joi convocarea Parlamentului pentru a respinge legea amnistiei și grațierii și pentru a rezolva situația anumitor parlametari implicați în diverse anchete. Însă, dacă ne uităm la comportamentul anumitor liberali, vedem cât de gol de conținut este întreg demersul.

Un prim exemplu în acest sens este cel al senatorului Akos Mora, care deși are un verdict de incompatibilitate dat de ICCJ continuă să își păstreze fotoliul de ales. Probabil într-un exercițiu de imagine, domnia sa a anunțat joi că se autosuspendă din PNL, deși a accentuat că își va continua mandatul, deși din punct de vedere legal nu mai are acest drept.

O decizie similara a fost anunțată și de deputatul PNL Mircea Roșca, pe numele căruia a fost deschis un dosar penal chiar în această săptămână. Referiri la cazul acestuia au fost de altfel făcute și în timpul dezbaterii de miercuri, dar Iohannis a refuzat să dea un răspuns clar în acest sens, mărginindu-se să schimbe subiectul înspre legea aministiei și grațierii. Apoi, o zi mai târziu, deputatul PNL a venit cu o serie de declarații pompoase, declarând că se autosuspendă din partid și că cere Camerei Deputaților un vot cât mai rapid în ceea ce privește arestarea sa preventivă. Desigur, la prima vedere acestă poziție poate fi considerată ca fiind normală pentru un ales cu dosar penal, doar că suspendarea din partid și o cerere neoficială la adresa conducerii Camerei nu îl aduc mai aproape de ridicarea imunității. Mircea Roșca se bucură în continuare de protecție în fața procurorilor, deși putea asemenea lui Viorel Hrebenciuc să își dea demisia și să se pună la dispoziția organelor de anchetă. Rămâne astfel de văzut ce vor face liberalii în cazul său, mai ales după ce au readus pe tapet tema amnistiei și grațierii.

Dacă ne uităm la ce au făcut joi Akos Mora și Mircea Roșca vedem că, în realitate, nimic nu s-a schimbat. În schimb, formula aleasă de ei demonstrează cât de lipsit de substanță este discursul candidatului ACL în ceea ce privește neimplicarea politicului în actul de Justiție. Klaus Iohannis putea cel puțin să ceară public demisia celor doi din Parlament, fapt ce demonstrează în final lipsa dorinței de a face ceva concret în cazul lor.

Citeşte şi: Cine este SOȚIA lui Klaus Iohannis? FOTO

Devine evident că într-o ultimă încercare disperată de a recupera acele voturi de care are nevoie, liderul ACL a încercat un moment de rupere menit să demonstreze alegătorilor nehotărâți cât de mare susținător al Justiției este domnia sa. Concret, Iohannis nu a făcut nimic concret în acest sens, refuzând cu obstinație să rezolve rapid și eficient două situații dăunătoare pentru PNL. În final, comportamentul lui Klaus Iohannis și lipsa de acțiune a acestuia nu fac decât să demonstreze că departe de fi adeptul dictonului „fapte nu vorbe” domnia sa reprezintă doar un alt politician de duzină.