Iohannis, în discursul rostit în prezenţa Papei: În urmă cu o săptămână, destinul european a fost confirmat de români

"În urmă cu mai puţin de o săptămână, acest destin european a fost reconfirmat cu forţă de românii din ţară şi de cei din stărintătate. Diplomaţia pontificală continuă să reprezinte un factor pacificator şi de echilibru în abordarea problemelor de pe agenda globală. În faţa provocărilor contemporane cetăţenii României privesc vizita Sanctităţii Voastre ca pe o nouă încurajare de a se împlini prin înfăptuirea binelui comun, de a contribui la o societate a dreptăţii şi la o lume a iubirii dintre oameni", a declarat preşedintele.

El a amintit că în această perioadă România îşi exercită primul mandat la preşedinţia Cosiliului Uniunii Europene.

"Aşa cum am subliniat în diferite ocazii, trebuie să avem grijă de casa noastră, Europa", a spus Iohannis.

Prezentăm integral discursul preşedintelui:

"Este o mare bucurie pentru mine ca în calitate de Preşedinte al României şi în numele tuturor românilor, să vă primesc la Bucureşti, la Palatul Cotroceni, şi să vă urez «Bun venit în România!».

Vă veţi afla pentru câteva zile pe tărâmul Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, şi sunt convins, Sfinte Părinte, că în Bucureşti, la Iaşi, la Şumuleu Ciuc şi la Blaj veţi fi întâmpinat cu cea mai mare căldură.

Veţi putea cunoaşte ţara pe care Sfântul Ioan Paul al II-lea a denumit-o, atât de frumos, «grădina Maicii Domnului».

La rândul nostru, ne vom bucura să fim gazdele Episcopului Romei, locul rădăcinilor noastre de limbă şi de credinţă.

Vizita Sanctităţii Voastre are loc într-o săptămână care, pentru credincioşii catolici, se află între Înălţare şi Rusalii, iar pentru credincioşii ortodocşi precedă Prăznuirea Înălţării Domnului.

La finalul vizitei sale în România, Sfântul Ioan Paul al II-lea ne-a lăsat, la 9 mai 1999, un puternic mesaj de încredere în viitorul ţării noastre, în vocaţia sa europeană, în rolul civilizaţiei noastre de punte între Occident şi Orient. Astăzi, vă pot mărturisi că mesajul primit atunci a rodit, iar România şi-a regăsit destinul în familia Europei unite. În urmă cu mai puţin de o săptămână, acest destin european a fost reconfirmat cu forţă de românii din ţară şi de cei din străinătate.

Diplomaţia pontificală continuă să reprezinte un factor pacificator şi de echilibru în abordarea problemelor de pe agenda globală. În faţa provocărilor contemporane, cetăţenii României privesc vizita Sanctităţii Voastre ca pe o nouă încurajare de a se împlini prin înfăptuirea binelui comun, de a contribui la o societate a dreptăţii şi la o lume a iubirii dintre oameni.

În această perioadă, România îşi exercită primul mandat la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Aşa cum aţi subliniat în diferite ocazii, trebuie să avem grijă de casa noastră – Europa.

Am avut privilegiul de a-i găzdui pe liderii europeni la Sibiu, pe 9 mai, chiar de Ziua Europei, pentru un important moment de reflecţie asupra viitorului Europei. Vă împărtăşesc cu satisfacţie că, prin Declaraţia politică adoptată la Summitul de la Sibiu, naţiunile europene şi liderii Europei şi-au reafirmat cu claritate voinţa de a lucra împreună pentru o Europă reunită în pace şi democraţie, o singură Europă, condusă de valorile şi libertăţile sale.

Sanctitatea Voastră,

Cetăţenii României au cunoscut direct tragica experienţă a totalitarismului, lipsa libertăţii, înstrăinarea forţată de valorile creştine. Vizita Sanctităţii Voastre vine la un an de la Centenarul Marii Uniri şi la împlinirea a trei decenii de când ne-am regăsit, prin jertfă, exerciţiul drepturilor fundamentale, inclusiv al libertăţii de expresie şi conştiinţă.

Astăzi, românii îl slăvesc pe Cel de Sus fără teamă şi fără nicio piedică, în limba română ori în limbile tuturor minorităţilor naţionale.

Beatificarea episcopilor martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, este şi un înalt omagiu adus tuturor celor care s-au sacrificat în perioada comunistă pentru libertate şi pentru credinţă.

Vizita Sanctităţii Voastre are şi o semnificaţie majoră pentru relaţiile României cu Sfântul Scaun, anticipând aniversarea, în anul 2020, a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale. Relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun sunt foarte bune, bazate pe o constantă comunicare. În ziua aniversării a 25 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice bilaterale, respectiv la 15 mai 2015, ne-am întâlnit, Sfinte Părinte, şi am avut atunci onoarea de a vă adresa invitaţia de a vizita ţara noastră.

Sanctitatea Voastră,

Într-o lume marcată de fenomene complexe, Europa are nevoie astăzi, poate mai mult decât oricând, de modele de convieţuire paşnică, de modele de dialog între majoritate şi minorităţi, de dialog între culturi, care să ofere repere pentru consolidarea toleranţei şi a respectului reciproc.

România este un exemplu de bună practică, prin modul în care a asigurat şi asigură respectarea drepturilor persoanelor aparţinând celor 20 de minorităţi naţionale istorice de pe teritoriul său.

Pusă sub semnul generozităţii, al solidarităţii sociale şi al înţelegerii dintre civilizaţii, misiunea pe care o desfăşuraţi în lume este bine-cunoscută şi apreciată în ţara noastră.

În bisericile catolice de rit latin şi oriental, în bisericile ortodoxe, în cele ale altor culte creştine, ca de altfel şi în locurile de rugăciune ale celorlalte culte recunoscute prin lege în România, sunt la loc de cinste valorile care îşi au izvorul în iubirea aproapelui, la care Sanctitatea Voastră face apel de fiecare dată. Împărtăşirea acestui dar este temelia bunelor relaţii dintre culte în ţara noastră.

În România, ţară cu o populaţie majoritar ortodoxă, angajamentul statului pentru garantarea libertăţii religioase a condus la un dialog interconfesional marcat de un profund respect reciproc. Acest climat se oglindeşte binefăcător şi în ospitalitatea pe care Biserica Catolică o oferă în Europa diasporei noastre, pentru care doresc să vă mulţumesc în mod deosebit!

Sanctitatea Voastră,

Mesajele Sanctităţii Voastre îndeamnă la empatie şi acţiune în faţa sărăciei, violenţei, migraţiei, fragilizării comuniunii sufleteşti dintre oameni, agresării mediului sau consumerismului. Societatea românească rezonează la chemările de solidaritate şi responsabilitate ale Sanctităţii Voastre. Păşim alături de Sanctitatea Voastră cu încredere pe această punte, pentru a clădi o lume a păcii şi a împlinirii umane, o grădină a Maicii Domnului pentru toţi, spre care trebuie «Să mergem împreună!»".