Iohannis: „Observăm o tot mai mare grijă faţă de soarta unor inculpaţi penal"

Cele mai importante declaraţii:

Preşedintele Klaus Iohannis: Vă mulţumesc pentru invitaţia de participa la prezentarea raportului anual şi vă felicit pentru activitatea derulată cu succes în 2017. Ministerul Public are un rol constituţional foarte bine definit. Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societăţii. Alăturarea acestor atribuţii nu este întâmplătoare, în virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat.

- A devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului. Se invocă frecvent articolul din Constituţie care stabileşte că activitatea lor se desfăşoară sub autoritatea ministrului Justiţiei. Vreau să fiu foarte clar: sintagma este „sub autoritatea” şi nu „în subordinea” ministrului Justiţiei. Se face în mod deliberat această confuzie. Este doar o încercare de a slăbi independenţa procurorilor şi de a legitima supunerea lor faţă de voinţa politicului, fapt inacceptabil.

- Observăm o tot mai mare grijă faţă de soarta unor inculpaţi penal. Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societăţii (...) de către indivizi care au tot interesul să decredibilizeze justiţia. Constituţia României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la linişte al celor care încalcă legea.

- Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea. Cu atât mai important este acum ca magistraţii să nu uite niciun moment rolul esenţial pe care îl au, ca reper de moralitate în societatea românească. Dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate, dacă sunt greşeli, cei responsabili trebuie traşi la răspundere. Cea mai bună apărare este asigurarea unui standard înalt de etică şi profesionalism şi rezolvarea eficientă a problemelor punctuale, inevitabile în orice domeniu.

- Cred că România are nevoie să dezvolte politici publice şi o legislaţie care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a fenomenului infracţional şi educarea societăţii.

- Românii nu-şi doresc ca infractorii să facă legea. Unul dintre pilonii de bază ai democraţiei - o justiţie independentă -, trebuie să funcţioneze în cel mai eficient mod cu putinţă. Justiţia este un serviciu public. Vă asigur că voi rămâne un susţinător ferm al unei justiţii independente şi funcţionale care garantează şi respectă drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Procurorul General, Augustin Lazăr: Am decis în acest an să desfăşurăm analiza Ministerului Public în Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional în considerarea unei contribuţii importante a Parchetelor Militare.

- Dosarul Revoluţiei, contribuţia Parchetelor Militare, se află acum acolo unde trebuie, pe masa ICCJ.

- Bilanţul Ministerului Public pe anul 2017 se desfăşoară sub auspiciile Centenarului Marii Uniri.

- Intrarea în anul în care se sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri se face în contextul în care Ministerul Public este parte a marii familii europene.

- Atenţia publică permanentă a impus asumarea unei conduite integre a procurorilor care să faciliteze acceptarea de către societate a produsului muncii Ministerului Public.

- În anul 2017 procurorii au acţionat pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. (...) actualele prevederi împiedică imixtiuni din partea altor puteri din afara celei judecătoreşti. Independenţa procurorilor edifică o justiţie echitabilă, care tratează egal statul şi individul. Acţiunea din ultimii ani a procurorilor se înscriu în această direcţie.

- Pornind de la echilibrul care trebuie să caracterizeze relaţia dintre puterile statului, Ministerul Public a urmărit să colaboreze loial cu celelalte puteri. Este de menţionat intervenţia CCR care a fost chemată şi în 2017 să realizeze medierea.

- În anul 2017 procurorii au avut de soluţionat 1.752.000 de dosare, din care au soluţionat 533.000 de dosare, privind aproape 60.000 de inculpaţi care au fost trimişi în judecată. Circa 10% au fost arestaţi, spunem că măsurile preventive au fost aplicate corect.

- Au fost achitaţi definitiv 1036 de inculpaţi, 123 ca urmare a dezincriminării. Este un procent de circa 1,7% şi este relativ asemănător cu cel de anul trecut.

- Rezultă următoarele aspecte îngrijorătoare referitoare la violenţa în familie. Aproape 1.500 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru violenţa în familie, o cifră nepermis de mare. Aceste date ne arată că societatea contemporană în general este o societate mai violentă, iar noi trebuie să ne gândim la măsuri care să prevină.

- 223 victime de infracţiuni contra persoanei, 62 de copii victime ale omorului, din care 28 minori, sunt nişte cifre impresionante. 44 victime ale violului, dintre care 37 viol comis de unul dintre părinţi.

- Cauze reprezentative, săvârşite de membrii Comisiei pentru acordarea tilului de luptător în Revoluţie.

- Dosarul Hexipharma, încă o cauză reprezentativă. Un alt dosar complex care a fost soluţionat de secţia de urmărire penală şi criminalistică.

- Cauza cunoscută ca „Mineriada”, procurori militari din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor pentru infracţiuni împotriva umanităţii, reţinându-se că a fost atunci declanşat un atac violent asupra manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti. Este unul dintre motivele pentru care noi ne aflăm astăzi aici, pentru a recunoaşte contribuţia colegilor noştri militari care au clarificat o filă din istoria patriei, urmează ca instanţa să hotărască decizia temeinică şi legală.

- Pentru modernizarea Ministerului Public a fost derulată şi ăn 2017 o intensă activitate a proiectelor cu finanţare externă. Aceste proiecte sunt numărate euro cu euro de către instituţiile statului român. În acest sens se detaşează două proiecte: SIPOCA 53 şi SIPOCA 54 sunt două proiecte care cuprind cea mai mare investiţie din istoria Ministerului Public, 70 de milioane de lei.

- 4-29 septembrie s-a desfăşurat verificarea Inspecţiei Judiciare. Au fost subliniate îmbunătăţirea activităţii de urmărire penală în cauze complexe.

- Priorităţile Ministerului Public pentru 2018: furnizarea unui serviciu public profesionist, prin actul de urmărire penală de calitate; consolidarea progreselor în activitatea de combatere a corupţiei; promovarea standardelor europene în ceea ce priveşte respectarea şi apărarea drepturilor omului şi a minorilor; consolidarea unui corp de procurori integri.

Preşedintele CSM, Simona Camelia Marcu: Tocmai în situaţii complicate, un sistem judiciar solid trebuie să-şi probeze capacitatea de reacţie. Noi, magistraţii, nu trăim într-un glob de sticlă.

- Aşa fiind, există aşteptări uriaşe de la noi. Magistraţii ministerului public au datoria de a clarifica într-un termen rezonabil aspectele cu care sunt învestiţi, (...) indiferent de statutul juridic şi de poziţia socială a celor care reclamă.

- Societatea aşteaptă să recunoaştem caracterul perfectibil al activităţii noastre şi de a ne asuma erorile.

La bilanţul DNA, care a fost prezentat săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a reluat criticile la adresa contestatarilor Laurei Codruţa Kovesi, susţinând că se încearcă „o subordonare a justiţiei” de către politic, operaţiune orchestrată de inculpaţi sau condamnaţi penal care „s-au unit”. Dacă înainte de eveniment a transmis că „în condiţiile date, suntem tot mai departe de o revocare” a şefei DNA, în discurs preşedintele l-a atacat dur, fără a-l nominaliza, pe ministrul Tudorel Toader, susţinând că a făcut o „evaluăre subiectivă, tendenţioasă şi partizană”

„Din păcate, însă, asistăm în ultima perioadă la manifestări virulente ale disperării şi la încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA, activitatea DNA şi cu încercarea clară de a subordona justiţia politicului. Inadmisibil. Nişte inculpaţi şi condamnaţi penal, după ce au fost prinşi de instituţiile statului încălcând legea, s-au unit pentru a-i discredita pe cei care i-au cercetat. Dar, aşa cum spune un proverb românesc, minciuna umblă cât umblă, până i se înfundă. Toate aceste acţiuni concertate în plan mediatic nu au şanse de reuşită”, a spus Iohannis.

Şeful statului l-a acuzat, fără a-l nominaliza, pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, că face un joc partizan, cerând revocarea şefei DNA. „Contrar unei evaluări subiective, tendenţioase şi partizane, prezentată opiniei publice de cineva săptămâna trecută, eficienţa DNA este departe de a putea fi contestată”, a spus Iohannis. Înainte de această concluzie tranşantă, şeful statului îi transmisese lui Toader, referindu-se şi la avizul negativ dat de CSM, că „în condiţiile date, suntem tot mai departe de o revocare” a şefei DNA.

„Vreau să fiu foarte clar cu privire la un lucru: în lupta dintre nou şi vechi, dintre cei care trăiesc din corupţie şi cei care combat corupţia, dintre cei care se gândesc la viitorul acestei ţări şi cei care se gândesc doar la propriul viitor, va câştiga România modernă, europeană, care acţionează în baza valorilor democraţiei occidentale şi a statului de drept! Oare de ce mi-am amintit de sintagma democraţie originală? Cred că şi de acolo ni se trage ceva legat de corupţie şi abuzul de putere”, a mai spus Iohannis.

Şeful statului a susţinut, totodată, că incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut a dăunat societăţii româneşti.

„În tot acest context intern, deloc liniştit, actorii sistemului de justiţie din România au dat dovadă de profesionalism şi unitate pentru apărarea principiilor care le guvernează activitatea. Am deplină încredere că instituţiile statului cu atribuţii în domeniu şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor vor continua să se manifeste atunci când independenţa justiţiei este în pericol”, a afirmat Iohannis.