Iohannis: România este membru respectat al NATO şi al Uniunii Europene

Şeful statului arată că de la obţinerea independenţei şi până acum statul român a făcut progrese semnificative.

Totodată, Iohannis se referă şi la actualul context internaţional.

"În contextul geopolitic actual, marcat dramatic de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, prin recrudescenţa politicilor dreptului forţei în detrimentul ordinii internaţionale bazate pe reguli şi norme de drept, lecţiile trecutului capătă valenţe mult mai profunde. Istoria Europei, căreia ţara noastră i s-a alăturat după 1848 la procesele sale politice şi economice majore, ne arată că exercitarea în mod democratic a suveranităţii, în concordanţă cu valorile şi drepturile fundamentale ale omului, constituie baza dezvoltării popoarelor. Independenţa naţiunilor este cheia de boltă a dialogului paşnic dintre ţări şi civilizaţii", spune Klaus Iohannis.

El subliniază importanţa suveranităţii statelor.

"Evenimentele care au loc în prezent evidenţiază relevanţa menţinerii suveranităţii statale, valoare fundamentală a oricărei naţiuni, care trebuie în permanenţă întărită politic şi economic, apărată cu responsabilitate şi seriozitate. Independenţa şi suveranitatea naţională nu pot fi separate de libertate şi democraţie, care au nevoie să fie reafirmate zi de zi, prin acţiunile şi opţiunile noastre. Fiecare generaţie contribuie la păstrarea lor, deoarece doar prin eforturile constante ale fiecăruia dintre noi putem fi siguri că drepturile şi libertăţile fundamentale şi statul de drept rămân piloni pe care se dezvoltă armonios societatea noastră", spune şeful statului.

Potrivit lui Iohannis, "în timp ce rememorăm istoria, este esenţial să reflectăm la România pe care dorim să o construim pentru generaţiile tinere şi la ceea ce putem face în prezent pentru a asigura un viitor plin de prosperitate şi bunăstare".

Klaus Iohannis aminteşte contextul în care ţara noastră a obţinut independenţa.

Aceasta a fost "o consecinţă a procesului istoric declanşat prin Unirea Principatelor din 1859, o etapă crucială în evoluţia poporului român şi a desăvârşirii unităţii naţionale prin Marea Unire din 1918".

"Atingerea acestui ideal a fost posibilă pentru că societatea românească a înţeles că doar în libertate deplină este posibil progresul spiritual şi material al unei naţiuni. Astăzi aducem un solemn omagiu înaintaşilor noştri care au luminat parcursul naţiunii române în cele mai complicate vremuri şi cinstim memoria ostaşilor români care s-au jertfit pentru îndeplinirea acestui vis al independenţei. Cronica faptelor petrecute pe câmpurile de luptă de la Plevna, Griviţa, Rahova sau Smârdan stă mărturie a curajului şi a eroismului lor", arată preşedintele Iohannis.

***

La 10 mai 1877, moţiunea adoptată de Adunarea Deputaţilor şi Senat a devenit lege prin promulgarea ei de domnitorul Carol I, consfinţind în mod oficial apariţia noului stat independent. Independenţa astfel proclamată a fost consacrată şi apărată pe câmpul de luptă, prin eroismul şi sacrificiile Armatei române care, în perioada aprilie 1877 - februarie 1878, a contribuit decisiv la războiul purtat împotriva Imperiului Otoman.

Prin semnarea Tratatului de la Berlin, în iulie 1878, independenţa de stat a României a fost recunoscută oficial, consolidând astfel drumul spre crearea şi desăvârşirea statului unitar român şi evoluţia spre modernizare a ţării noastre.