Iohannis se crede premier - nu cunoaște legea în ceea ce privește organizarea alegerilor

Dacă ar fi să identificăm un element caracteristic tuturor propunerilor de miniștri cu care PNL a venit până în prezent, atunci acesta ar trebui să fie, din păcate, lipsa de competență. Sunt numeroase exemple pentru a ilustra această afirmație. De la Mariana Câmpeanu, Daniel Chițoiu, Radu Stroe sau Eugen Nicolăescu, toți actualii sau foștii miniștri ai liberalilor au gafat nepermis în repetate rânduri.

În aceste condiții, încercarea liberalilor de a-și împrospăta garnitura guvernamentală poate fi considerată justificată. PNL avea nevoie să vină cu o echipă de oameni noi, care să demonstreze că liberalii au și profesioniști adevărați, capabili să gestioneze de o manieră eficientă domeniile de guvernare pe care și le asumă.

Numai că, iată, la nici o săptămână după ce a fost propus pentru preluarea postului de ministru al Afacerilor Interne, Klaus Iohannis reușește să dovedească o profundă necunoaștere a legislației și atribuțiilor pe care le-ar avea de îndeplinit în această postură.

Astfel, întrebat marți, într-o conferință de presă asupra posibilității ca, după ce își va da demisia din funcția de primar al Sibiului, să fie următorul candidat pentru funcţia de primar al municipiului, Klaus Iohannis a răspuns că există șanse rezonabile în acest sens, argumentând că data la care se organizează alegerile este stabilită, după o lungă procedură, de către ministrul de Interne. Astfel, Iohannis a lăsat să se înțeleagă că, întrucât el ar urma să fie cel care va deține acest post, ar putea în principiu să amâne finalizarea procedurii suficient de mult pentru a putea îndeplini condițiile legale necesare unei candidaturi.

Să remarcăm mai întâi că această declarație vădește o tendință absolut îngrijorătoare din partea lui Klaus Iohannis de a interpreta legea într-un mod discreționar, în pofida intereselor cetățenilor din municipiul pe care îl conduce. Primarul Sibiului spune fără nicio urmă de jenă că ar fi dispus să prelungească interimatul de la conducerea Sibiului pe o perioadă nedefinită, doar pentru a-și păstra deschisă posibilitatea unei noi candidaturi, în eventualitatea părăsirii MAI.

Dincolo însă de această abordare absolut inacceptabilă vizavi de procesul electoral, afirmația lui Klaus Iohannis dovedește și o crasă necunoaștere a cadrului legislativ care îl guvernează. Conform Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, data alegerilor locale se stabilește prin hotărâre de guvern, cu cel puțin 75 de zile înaintea votării. În cazul unor alegeri parțiale, precum este și cazul de față, termenul pentru stabilirea datei la care vor avea loc alegerile se reduce la 35 de zile. Procedura este detaliată și în Legea privind statul aleșilor locali care, la articolul 17, aliniatul doi prevede că ”prefectul ia act prin ordin de demisia primarului. Ordinul prefectului, impreuna cu un extras din procesul-verbal al sedintei, se inainteaza Ministerului Afacerilor Interne, care va propune Guvernului stabilirea datei desfasurarii alegerilor pentru un nou primar”.

Să observăm așadar că nu ministrul Afacerilor Interne stabilește data la care cetățenii Sibiului ar trebui să își voteze noul primar, în cazul în care Klaus Iohannis va demisiona, ci întregul cabinet, prin HG, semnată de primul ministru. Iar necunoașterea arătată de Klaus Iohannis cu privire la prevederile legale aplicabile este cu atât mai gravă cu cât, din postura de ministru al Internelor, ar trebui să gestioneze anul acesta organizarea a nu mai puțin de două scrutine generale.