Iohannis sesizează CCR cu privire la neconstituţionalitatea legii referitoare la statutul aleşilor locali

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale transmis miercuri AGERPRES, motivele sesizării vizează încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5), ale art. 11 alin. (1) şi alin. (2), ale art. 16 şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. 

Klaus Iohannis consideră că intervenţia legislativă asupra art.9 lit. f) şi art. 15 lit. e) conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local sau judeţean, primar şi preşedinte de CJ de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei. 

"Considerăm că fie completarea realizată nu poate fi interpretată decât în sensul jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale ce nu face distincţie în funcţie de modalităţile de individualizare judiciară a pedepsei, ci menţionează doar faptul că pedeapsa privativă de libertate trebuie executată (în formele prevăzute de legislaţia penală în vigoare), fie intenţia legiuitorului a primit o redactare defectuoasă, ipoteză în care aceasta nu respectă nici cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii, aşa cum rezultă acestea din art. 1 alin. (5) din Constituţie şi au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi nici exigenţele principiului egalităţii, aşa cum rezultă acesta din art.16 din Constituţie", se arată în comunicat. 

Astfel, susţine şeful statului, pierderea mandatului de către alesul local care este condamnat prin 'hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare' presupune că instanţa a stabilit în mod definitiv vinovăţia acestuia. 

"Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condiţiile prevăzute de Codul penal şi individualizate în fiecare caz în parte de instanţa de judecată. Prin urmare, toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanţe sunt 'cu executare', chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalităţile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal", precizează Iohannis. 

El apreciază că noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege. 

"În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice în coordonatele statului de drept. Astfel, încetarea mandatului de ales local este dictată, pe de o parte, de raţiuni ce ţin de imposibilitatea obiectivă a exercitării funcţiei pe perioada executării unei pedepse private de libertate, iar pe de altă parte de nevoia de a asigura protecţia prestigiului funcţiei exercitate, care nu poate fi rezumată doar la îndeplinirea îndatoririlor pe care le impune mandatul de ales local, ci presupune şi păstrarea unei conduite sociale, morale care să menţină încrederea acordată de electorat", menţionează preşedintele. 

În sesizare, el arată că, potrivit Legii 393/2004, în exercitarea mandatului, aleşii locali se află în serviciul colectivităţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia, iar o condiţie a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia aceştia se obligă la respectarea Constituţiei şi a legilor. 

Iohannis afirmă că este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracţiunii şi titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorităţii publice de către persoana condamnată. 

"De altfel, instanţa de contencios constituţional a statuat că exercitarea în mod netulburat a funcţiei dobândite ca urmare a opţiunii electorale nu este un drept absolut, acesta fiind protejat de prevederile Constituţiei atât timp cât se realizează cu respectarea condiţiilor prevăzute de aceasta şi de legi. Or, săvârşirea unei fapte penale pentru care există o condamnare definitivă la pedeapsa cu închisoarea plasează, prin ea însăşi, alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei, prin încălcarea jurământului de a respecta prevederile Constituţiei şi ale legilor, asumat potrivit Legii 393/2004, iar consecinţele legale pe care nerespectarea condiţiilor de exercitare a unei funcţii le antrenează nu pot fi considerate o restrângere a exerciţiului acelei funcţii", adaugă şeful statului. 

Conform sesizării, interpretarea sistematică a prevederilor art. 1 alin. (3) şi art. 16 din Constituţie pun în evidenţă principiul integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, de la care, prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului se îndepărtează, nefiind justificată de o nevoie socială reală şi venind în contradicţie cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale. 

Preşedintele mai arată că pentru toate celelalte categorii socio-profesionale legiuitorul a prevăzut consecinţe drastice atunci când intervin condamnări la pedepse privative de libertate, dând ca exemplu situaţia salariaţilor sau funcţionarilor publici cărora contractul de muncă sau raportul de serviciu le încetează, indiferent de forma sub care se execută pedeapsa. El atrage atenţia că este de aşteptat, cu atât mai mult, din partea demnitarilor publici "asumarea responsabilităţii unei conduite în deplină legalitate şi integritate". 

"Cu privire la principiul general al egalităţii, Curtea Constituţională a statuat că "principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice", se mai arată în sesizare. 

Combaterea corupţiei reprezintă, în opinia lui Iohannis, o cerinţă reală a societăţii româneşti şi o componentă de bază a dialogului României cu partenerii săi europeni. 

"Din această perspectivă, instituirea unui regim derogatoriu prin articolul unic pct. 3 al legii supuse controlului de constituţionalitate, în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie prevăzute la art. 289-290 din Legea 286/2009 privind Codul penal, cu excluderea celorlalte infracţiuni de corupţie, contravine art. 1 alin. (3) şi alin. (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) şi alin. (2). (...) Or, eficienţa cadrului de integritate, precum şi asumarea angajamentelor la nivel internaţional de către statul român în lupta împotriva corupţiei ar putea fi afectate dacă s-ar menţine reglementarea din legea dedusă controlului. Angajamentele internaţionale asumate de România nu pot fi contrazise prin legislaţia naţională, întrucât statul român este obligat să respecte cu bună-credinţă obligaţiile asumate la nivel internaţional", se mai spune în document. 

Iohannis concluzionează că diminuarea prin lege a standardelor de integritate şi de luptă împotriva corupţiei, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, iar nu şi în cazul altor fapte de corupţie prevăzute în Codul penal şi în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum şi angajamentele internaţionale asumate de România.