Înalta Curte: Ion Iliescu poate fi cercetat penal în dosarul "Mineriada". Reacţia lui Iliescu

UDPATE. Contactat de ziariştii Gândul, Ion Iliescu nu a dorit să comenteze pe marginea subiectului: „Nu am ce comenta, este treaba justiţiei să vadă, să analizeze, să finalizeze. Nu am motive nici să am surprize, nici să nu am surprize. Nu am ce comenta”.

Citeşte şi: Miron Cozma, în culmea fericirii după decizia din dosarul Mineriadei: Să plătească

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat luni decizia procurorului general Tiberiu Nițu de redeschidere a anchetei în dosarul "Mineriada din 13-15 iunie 1990", în care este implicat și fostul președinte Ion Iliescu.

"Admite cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În baza art.335 Cod procedură penală constată legalitatea și temeinicia ordonanței nr.3/C3/2015 din 5 februarie 2015 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a dispus infirmarea parțială a rezoluției nr.175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția de urmărire penală și criminalistică cu privire la soluțiile de netrimitere în judecată dispuse privind infracțiunile contra păcii și omenirii și infracțiunile de omor prevăzute de Codul penal din 1968 și redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr.7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 și nr.7301/3419/II/2/2009 din 3 septembrie 2009 ale procurorului șef al secției de urmărire penală și criminalistă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție", se arată în decizia instanței.

Citeşte şi: Procurorul Dan Voinea, prima reacţie după redeschiderea dosarului Mineriadei

Prin decizia luată de Curtea supremă, procurorii pot dispune reînceperea urmăririi penale față de Ion Iliescu, dar și față de fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Mihai Chițac (fost ministru de Interne, decedat), Victor Atanase Stănculescu (fost ministru al Apărării), generalul (r) Vasile Dobrinoiu (fost șef al Școlii de ofițeri de la Băneasa), Corneliu Diamandescu (fost șef al Poliției Române), generalul (r) Petre Petre (fost comandant al unității de jandarmi 0575 Măgurele) și Emil Dumitrescu (fost director al Direcției Cultură din Ministerul de Interne).

"În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/ P/ 2014, privind circumstanțele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul București, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împușcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22.01.2015, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au propus infirmarea parțială a rezoluției nr.175/P/2008 din 17.06.2009 a PÎCCJ — Secția de urmărire penală și criminalistică, și redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum și infirmarea rezoluțiilor nr. 7335/ 3341/ II/ 2/ 2009 din 25.08.2009 și 7301/ 3419/ II/ 2/ 2009 din 03.09.2009 ale procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică", se arăta într-un comunicat al PÎCCJ.

În rezoluția nr.175/P/2008 se arăta că, în anul 1997, la nivelul Parchetului General s-a înregistrat un dosar penal având ca obiect plângerea Asociației victimelor mineriadelor 1990-1991, împotriva mai multor demnitarii din perioada 1990, printre care Ion Iliescu, Miron Cozma, Petre Roman.

Procurorii au deschis atunci zeci de dosare, unele trimise la Parchetul Militar, după ce persoane fizice sau juridice au depus alte plângeri care vizau distrugerile săvârșite în perioada 14-15 iunie 1990 cu ocazia venirii minerilor în București, prin pătrunderea fără drept, în sediul unor instituții și în sediile unor partide politice, dar și săvârșirea unor infracțiuni de furt, tâlhărie, loviri și alte violențe.

În anul 1998, la nivelul Secției Parchetelor Militare au fost întocmite patru noi dosare, în care au fost efectuate cercetări în legătură cu împrejurările în care s-au declanșat și au avut loc evenimentele din 13-15 iunie 1990 în București, contribuția și rolul a 27 de învinuiți civili, printre care și Ion Iliescu și Virgil Măgureanu, precum și a unui număr de șapte învinuiți care aveau calitatea de militari la momentul desfășurării evenimentelor, printre care Mihai Chițac și Corneliu Diamandescu.

Concluzia procurorilor a fost aceea că aproximativ 1.300 de persoane au suferit vătămări și în jur de 100 de persoane au decedat.

Într-unul dintre aceste dosare, procurorii militari i-au cercetat pe grl (rez) Mihai Chițac, grl (rez) Gheorghe Andruța, col. Traian Ștefan Călin, col. Dumitru Costea și col. Vasile Constantin, în legătură moartea patru persoane împușcate în perioada 13-15 iunie 1990. Acest dosar a fost trimis de două ori în instanță, fiind restituit tot de atâtea ori pentru completarea urmăririi penale.

Față de Ion Iliescu s-a început urmărirea penală prin rezoluția nr.75/P/1998 din data de 9.06.2005, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă pentru război, genocid, favorizarea infractorului, complicitate la tortură, subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informații false.

Pe 7 decembrie 2007, procurorul general de atunci, Laura Codruța Kovesi, a infirmat rezoluția prin care a fost începută urmărirea penală față de Ion Iliescu, desemnându-se ca cercetările să fie continuate de către procurori din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică.

În anul 2008, o parte din cercetări au fost preluate de DIICOT, iar procurorii de aici au dispus scoaterea de sub urmărire penală a mai multor persoane, printre care Ion Iliescu (pentru subminarea puterii de stat, acte de diversiune, comunicare de informații false), Mihai Chițac, Emil Dumitrescu, Corneliu Diamandescu și încetarea urmăririi penale față de Virgil Măgureanu.

Prin rezoluția nr. 175/P/2008 din 17.06.2009, procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ au dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Ion Iliescu pentru săvârșirea infracțiunilor de propagandă pentru război (întrucât lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii), genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii) și complicitate la tortură (întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală la momentul săvârșirii acesteia) și încetarea urmăririi penale pentru infracțiunile de distrugere, favorizarea infractorului, complicitate la supunerea de rele tratamente.

Tot prin aceeași rezoluție au fost scoși de sub urmărire penală Virgil Măgureanu, Mihai Chițac, Victor Atanase Stănculescu, Vasile Dobrinoiu, Corneliu Diamandescu, Petre Peter, Emil Dumitrescu.

Practic, prin decizia procurorului general și a judecătorilor de la ÎCCJ, a fost infirmată rezoluția nr. 175/P/2008 din 17.06.2009 a PÎCCJ, astfel încât procurorii pot reîncepe urmărirea penală în acest dosar.

Reamintim ca dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost redeschis in februarie 2015, dupa ce procurorul general al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie a infirmat rezolutiile de neincepere a urmaririi penale in cazul acelor evenimente, instanta suprema urmand sa hotarasca daca va confirma decizia. Procurorul general al Romaniei, Tiberiu Nitu, a dispus infirmarea a trei rezolutii de neincepere a urmaririi penale din anul 2009, care au legatura cu Mineriada din 1990, precum si redeschiderea urmaririi penale in acest caz.

Decizia procurorului general a venit dupa ce Romania a fost obligata sa continue investigatiile in dosarul Mineriadei, in urma unei decizii a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 17 septembrie 2014. CEDO arata, la acel moment, obligatia statului roman de a face dreptate victimelor crimelor impotriva umanitatii, indiferent de timpul scurs de la savarsirea acestora.

Marea Camera a CEDO a constat ca Romania a incalcat articolele 2, 3 si 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, dupa ce reclamantii Anca Mocanu, Marin Stoica si Asociatia 21 Decembrie 1989 s-au plans de ineficienta cercetarilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.