Ionescu (INFP): Septembrie este mai activă seismic față de alte luni. Se mai pot produce și alte cutremure

"Cutremurul care a avut loc sâmbătă, la ora 2:11, cu o magnitudine de 5,3 grade pe scara Richter și la o adâncime de 91,5 kilometri, se caracterizează la nivel de cutremur semnificativ. El a reacționat ca mecanism la fel ca seismul din 1990, iar efectele cutremurului au avut maxime la Bârlad, Vaslui, Iași și în Republica Moldova, dar și în sud-estul României. A mai fost ulterior un alt cutremur de 2,7 grade pe Richter, la 70 de kilometri adâncime, dar trebuie să vedem la o analiză dacă îl încadrăm în replică sau nu. Se mai pot produce cutremure mai mici în zilele următoare conform activității seismice normale a zonei Vrancei", a precizat Constantin Ionescu.

Potrivit sursei citate, înainte de acest cutremur s-au produs alte 30 de seisme cu magnitudini între 2 și 3,5 grade pe Richter, luna septembrie fiind mult mai activă din punct de vedere seismic decât alte luni ale anului.

"Luna septembrie a fost mai activă din punct de vedere seismic față de alte luni ale anului, dar un cutremur de genul celui din noaptea aceasta se produce cam la 4—5 ani. Aceasta este regula din observațiile noastre ca un cutremur de 5 grade să se producă în acest interval de timp. Ultimul, de acest tip, a avut loc în anul 2009, deci sunt 7 ani, iar anterior s-a produs în 2004, cu magnitudini de peste 5 grade. Într-adevăr s-a mai produs unul mai mare în anul 2014, de 5,6 grade pe Richter, dar acesta a fost diferit pentru că s-a produs la o adâncime de 40 de kilometri", a explicat directorul general al INFP.

În opinia acestuia, cutremurele produse la adâncimi mari sunt periculoase dacă au magnitudini de peste 7 grade pe Richter, iar cele de adâncimi mici pot deveni periculoase la peste 5 grade pe scara Richter.

"Cutremurele care se produc la adâncimi mari sunt periculoase la magnitudini de peste 7 grade pe Richter, iar cele de adâncimi mici devin periculoase la peste 5 grade. Dacă se produc la adâncimea de 10 kilometri pot deveni periculoase, dar aria care poate fi afectată este foarte mică la cutremurele de suprafață. În schimb, aria de impact pentru cutremurele de adâncime este foarte mare. Sunt sute de kilometri, poate să fie și la 400 — 500 kilometri distanță, dacă s-ar produce în Vrancea", a subliniat Ionescu.

Acesta a afirmat că zona seismică Vrancea poate produce oricând un cutremur mai mare, dar "nu se știe când și care va fi mărimea lui" deoarece este greu de estimat, iar în ceea ce privește cutremurul produs în Italia nu poate fi o legătura cu acest seism, zona Vrancea acționând diferit față de multe alte zone seismice din lume.

"Tot timpul trebuie să ne așteptăm că Vrancea va produce un cutremur mai mare, dar nu se știe când și care va fi mărimea lui. E greu de estimat. Nu există posibilitatea să faci o predicție. E vorba de statistică, iei o serie de cutremure și depinde de ce algoritm folosești. În ceea ce privește cutremurul din Italia, acesta nu are nicio legătură cu cutremurul produs în Vrancea, sunt lucruri independente. Vrancea acționează altfel față de cutremurul din Italia sau din oricare altă parte a lumii ", a explicat Constantin Ionescu.

În opinia directorului general al INFP, București este considerată capitala cu cel mai mare risc seismic deoarece se află la o distanță mica de Vrancea, are o populație de peste două milioane de locuitori și peste 100 de clădiri cu grade ridicate de risc seismic, iar din această cauză la un cutremur mare poate să producă și moartea a peste 1.000 de locuitori.

Pe de altă parte, șeful INFP s-a arătat nemulțumit de faptul că sistemul informatic al Institutului cade de fiecare dată când sunt foarte multe accesări, adăugând că ar avea nevoie de o investiție de circa 300.000 de euro ca să schimbe sistemul de calcul învechit.

"Căzutul sistemului de calcul este o problemă și cred că ministerul (Ministerul Educației și Cercetării Științifice n.r.) ar trebui să ne dea bani să rezolvăm această problemă pentru că la o accesare de peste 10.000 de utilizatori, site-ul se blochează. Din lipsa fondurilor, INFP nu poate să își facă un sistem de calcul care să reziste la mii de accesări. Așa s-a întâmplat și acum. S-au blocat trei sisteme și nu am mai putut da nimic. Calculatoarele se mișcă greu pentru că sunt mai vechi. Ne trebuie cel puțin o investiție de 300.000 de euro pe sistemul acesta de calcul coordonat", a explicat Constantin Ionescu.

Acesta a adăugat că în postarea inițială INFP a arătat un cutremur de 5,6 grade, dar ulterior a fost revizuit la o magnitudine de 5,3 grade pe scara Richter.

"Noi am postat în estimarea inițială o magnitudine de 5,6 grade pe Richter, dar după ce am introdus de la mai multe stații s-a obținut valoarea 5,3. Avem un sistem de alarmare care a produs valoarea de 5,6, pe urma 5,4 și pe urma 5,3. Acestea au fost etapele de evaluare ale cutremurului din această noapte", a mai spus Ionescu.

Sâmbătă dimineață, la ora locala, 2:11, s-a produs în zona Vrancea un cutremur de 5,3 grade pe Richter, la șapte kilometri vest de comuna Nereju, județul Vrancea, la o adâncime de 91,6 kilometri, fiind urmat la 2:48 de unul de 2,7 grade pe Richter.

Seismul a avut intensitatea epicentrală V, iar orașele cele mai apropiate au fost Covasna (38 km), Focșani (44 km), Târgu Secuiesc (49 km), Râmnicu Sărat (50 km) și Mărășești (51 km). Cutremurul a fost resimțit puternic în București, Iași și Bârlad, dar și în Republica Moldova.

În luna septembrie, în România au avut loc 29 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,5 și 5,3 grade pe scara Richter.

În 2015, cel mai puternic seism a avut magnitudinea de 4,9 grade pe scara Richter și s-a înregistrat în data de 29 martie, în județul Buzău.

Potrivit datelor INFP, cea mai importantă mișcare tectonică din România în ultimii ani a fost înregistrată în anul 2014, pe 22 noiembrie, când s-a produs un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter, acesta fiind resimțit și la București.