IPP: Comisia Europeană a respins din nou Draftul Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020

Institutul pentru Politici Publice (IPP) anunţă că a avut, în ultimele zile, discuţii la Bruxelles la nivelul conducerii DG Employment şi DG Regio, şi a putut constata cât de rezervaţi sunt, în acest moment, reprezentanţii Comisiei Europene faţă de capacitatea României de a pregăti un document fundamentat şi vizionar cu domeniile şi ţintele majore de dezvoltare solicitate spre finanţare din fonduri structurale în perioada următorilor 7 ani.

Sursa citată atrage atenţia asupra faptului că oficialii români nu au profitat de oportunitatea dată de viitoarele fonduri structurale pentru a schimba major cursul unor domenii retrograde.

"În domeniul asistenţei sociale, de exemplu, s-a constatat că statul român nu are determinare, datorită rezistenţei sistemului public la schimbare, să închidă instituţiile mari rezidenţiale (cu până la 300 de persoane cu diverse dizabilităţi) pentru a dezvolta mai multe servicii în comunitate cu îngrijire superioară per tip de dizabilitate (îngrijire la domiciliu, locuinţe protejate în comunitate, centre de zi, etc)", subliniază IPP.

Potrivit Institutului pentru Politici Publice, cea mai recentă variantă a documentului de negociere asumată de Guvernul României nu este profesionistă. IPP punctează că aprecierea reprezentanţilor Comisiei Europene este o dovadă clară a 'superficialităţii' cu care s-au desfăşurat consultările cu segmentele interesate din societate, respectiv a calităţii slabe a consultanţei care s-a contractat în ultimele luni pentru a pregăti acest document.

"Instituţiile statului român se comportă iresponsabil cu privire la oportunităţile de modernizare pe care le oferă viitoarele fonduri europene, făcând proba că nu au capacitate internă să gestioneze procesul de negociere, dar nici interes real să selecteze consultanţi profesionişti şi dedicaţi care pot contribui în mod real la pregătirea unor instrumente profesioniste de negociere. Sumele estimative care se anunţă a fi alocate României, comparativ cu alte altor ţări recent intrate în UE, sunt de aproximativ 40 de miliarde euro, de unde şi gravitatea comportamentului autorităţilor din România - a Ministerului Fondurilor Europene, în special", susţine IPP.

Despre regionalizare

În privinţa regionalizării, sursa citată menţionează că reprezentanţii Comisiei au fost foarte expliciţi, spunând că niciun oficial nu a cerut României să înfiinţeze regiuni, nici măcar să descentralizeze Autorităţile de Management la nivel regional.

"Dimpotrivă, aceştia consideră că nu este de dorit un asemenea proces de descentralizare a AM în România, în condiţiile capacităţii naţionale existente regionalizarea managementului fondurilor europene putând reprezenta în viitor un regres. Facem un apel la ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, să producă orice fel de declaraţie, scrisă sau verbală, a unui oficial de la Bruxelles, care să îi sprijine pledoaria din ţară în susţinerea eficientizării managementului fondurilor europene prin regionalizarea AM-urilor", se mai arată în comunicatul citat.

Apel către premier

Totodată, IPP face un apel către premierul Victor Ponta să trateze cu seriozitate pregătirea documentului care reprezintă 'fundamentul' modului în care urmează să se cheltuiască banii în proiecte de dezvoltare aferente următorilor şapte ani în România.

"Susţinerea unui document neprofesionist, chiar dacă va fi până la urmă semnat şi de către Comisie, va însemna alţi 7 ani de stagnare, dacă nu regres, şi implicit frustrări că fondurile europene nu duc la ţintele de modernizare aşteptate de români, ceea ce va duce, curând, la amplificarea sentimentelor anti-europene. Atragem atenţia că euro-scepticismul nu are neapărat la bază birocraţia europeană cât lipsa de competenţă a autorităţilor naţionale de a performa la nivelul standardelor europene, aşa cum alte ţări membre reuşesc să o facă", conchide IPP.