IPP: Riscăm iar sa nu avem rezultate semnificative pentru noul exerciţiu financiar 2014-2020

"Pe fond, a doua variantă a Acordului de Parteneriat suportă în continuare consecințele lipsei unei viziuni de dezvoltare a României care ar fi trebuit elaborată cu mult înaintea începerii negocierilor cu UE pentru 2014 -2020 și susținută de toate partidele importante pentru a avea durabilitate. Din documentul dat recent publicității de către Ministerul Fondurilor Europene se vede în mod clar aportul diferit al Ministerelor de linie. Unele, cum este cazul Ministerului Justiției, au fost dispuse să avanseze propuneri de intervenții care au potențial să genereze reformă în domenii până acum neacoperite din fondurile europene. Altele, ca de exemplu Ministerul Muncii, nu acordă în continuare importanță faptului că acesta este momentul în care trebuie să își definească viziunea de reformă a serviciilor sociale destinate grupurilor vulnerabile din România, continuând - sub o formă ambiguă - să întrețină un sistem public rezidențial (și asistențial) cu servicii improprii nevoilor beneficiarilor", se arată în comunicatul IPP .

Din păcate, așa cum arată actuala formă a documentului, există riscul ratării unor contribuții importante la procesul de modernizare a statului român prin faptul că principalul vector văzut a fi capabil să deruleze proiecte de investiții din fonduri europene sunt instituțiile publice, inclusiv în ce privește abordarea problemelor grupurilor vulnerabile între care și romii.

Institutul pentru Politici Publice solicită în continuare (și a făcut acest lucru și într-o scrisoare bazată pe analiza documentului menționat care a fost trimisă Ministerului Fondurilor Europene și din care constatăm că a preluat și integrat o serie de sugestii) ca expertiza organizațiilor neguvernamentale și a altor actori cu experiență din societatea civilă și din sectorul privat să fie mai mult valorificată. Fără recunoașterea rolului structurilor neguvernamentale și susținerea preluării de către acesta a implementării cât mai multor componente, obiectivele și măsurile de intervenție vor întreține un aparat public reticent la schimbare, monopolist și dificil de orientat către performanță.

În majoritatea domeniilor vizate de această variantă a AP lipseşte o prioritizare a obiectivelor stabilite ceea ce indică faptul că poate (re)apărea la un moment dat riscul ca nici exerciţiul financiar următor să nu producă, la final, rezultate notabile, semnificative, vizibile după investițiile ce se vor face în România. Riscul neindentificării acestor obiective strategice/de anvergură în listă (uneori prea lungă) a obiectivelor sectoriale vizate va fi că, în pofida ratei generale crescute de absorbţie, nu se vor percepe rezultate semnificative la nivelul proiectelor de investiţii realizate preponderent cu fonduri europene.