IRL pune la cale unificarea dreptei din interiorul PNL

Pe fondul discuţiilor din interiorul USL şi al mediatizării condamnării lui Gigi Becali, tema întâlnirii reprezentanţilor Iniţiativei România Liberală, ai PNŢCD şi ai Forţei Civice a trecut aproape nesesizată pe fluxurile de ştiri. Cel mai probabil, momentul a fost ales de aspiranţii unificării dreptei pentru a profita de abundenţa temelor de pe agenda publică, astfel încât să „comploteze” în linişte în scopul creării unei noi formaţiuni care se revendică la dreapta eşichierului politic.

Principala problemă a celor trei formaţiuni este însă aceea a zestrei electorale de la care se porneşte. Fiindcă, potrivit celei mai optimiste aritmetici, cele trei grupări nu întrunesc împreună mai mult de 5% intenţie de vot. Adică viitoarea platformă unificată a dreptei – că va fi partid, că va fi un fel de organizaţie apolitică – are, deocamdată, o cotă de susţinere insuficientă pentru a emite pretenţii la poziţie politică în jocul mare.

O altă problemă a formaţiunilor ce se doresc a fi unificate într-un parteneriat al dreptei rezidă în credibilitatea liderilor care conduc cele trei formaţiuni. Astfel, IRL este condusă de Vlad Moisescu, cunoscut nu atât pentru competenţele sale politice, cât pentru combinaţiile şi afacerile controversate în sectorul păstorit de Andrei Chiliman. PNŢCD iese la înaintare cu Aurelian Pavelescu, mai cunoscut pentru traseismul său pe scena politică decât pentru realizări, el fiind totodată artizanul menţinerii PNŢCD în izolare, departe de vârful politicii. Ultimul pe listă este deţinătorul recordului de cel mai scurt şi cel mai dezastruos mandat de premier din istoria postdecembristă a României, premierul uns la propriu cu toate alifiile, Mihai Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice. Şi el s-a remarcat prin protocoale cu dichis şi mese fine unde vedeta era vita Kobe. Cu o astfel de echipă, aşa-zisa unificare a dreptei stă sub semnul comicului.

Singurul lider al viitoarei drepte unificate care a oferit detalii cu privire la întâlnire a fost primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, cel care a îmbrăcat în vorbe mari o primă şedinţă altfel extrem de monotonă, conform surselor noastre. „A fost o întâlnire în care, evident, pentru mine a fost prima întâlnire, în care am discutat şi de necesitatea unificării dreptei în jurul unor valori, în jurul unor principii, în aşa fel încât lucrul ăsta să se facă trecând peste interese, orgolii personale şi multe alte asemenea, care de fapt să împiedice unificarea dreptei, şi am convenit să ne întâlnim şi în perioada următoare pentru a discuta aceste lucruri în continuare”, a declarat Chiliman.

Coroborată cu scandalul generat de cazul Sorin Roşca Stănescu, mişcarea de dizidenţă din interiorul PNL tinde să se extindă la nivelul USL. Numai că, în aceste condiţii atitudinea conducerii PNL faţă de această dizidenţă declarată devine un gest politic suspect. Conducerea liberalilor pare dispusă să tolereze în continuare mişcarea IRL, tratând problema ca şi cum aceasta nu ar exista.

Tocmai din acest motiv, putem lua în considerare că toată această mişcare nu este rodul pur al întâmplării. De ce nu ar exista şi o minimă raţionalitate în desfăşurarea evenimentelor? De exemplu, nu este însă exclus ca, de fapt, Crin Antonescu să vizeze un calcul politic la două capete. Astfel, în cazul în care USL se va rupe, viitoarea dreaptă unificată va reprezenta o soluţie de avarie pentru PNL, o formulă prin care preşedintele liberal va încerca să îşi salveze atât candidatura la prezidenţiale, cât şi imaginea de lider al dreptei, pe care Crin Antonescu o consideră puternic deteriorată în urma parteneriatului cu PSD în cadrul USL.

Prin urmare, abordarea ezitantă a lui Crin Antonescu faţă de dizidenţa care „dospeşte”  în partidul pe care îl conduce are de fapt o miză cu bătaie mai lungă – să-i ofere liderului liberal o plasă de salvare în cazul în care protecţonismul pe care i-l asigură lui Sorin Roşca Stănescu şi celorlalţi critici ai guvernării va degenera, provocând în cele din urmă ruperea USL.

Pe de altă parte, un asemenea plan de rezervă conceput de Crin Antonescu riscă să se întoarcă împotriva sa. Cum va justifica preşedintele PNL actualei conduceri liberale, liderilor din teritoriu şi celorlalţi parteneri o eventuală apropiere de IRL din moment ce nu cu mult timp în urmă între actuala conducere a Iniţiativei România Liberală şi Crin Antonescu au existat mai multe episoade în care cei implicaţi s-au bălăcărit reciproc?

Eu cred că nimic nu nu ar mai trebui să ne surprindă în politica românească. În condiţiile în care una dintre marile „realizări” ale preşedintelui PNL a fost înnobilarea lui Gigi Becali cu titlul onorant de membru PNL, reevaluarea lui Chiliman&Company va fi un simplu joc de copii.

Până la momentul la care IRL să devină măcar într-o mică măsură o alternativă pe care Crin Antonescu să o îmbrăţişeze, mişcarea iniţiată de Vlad Moisescu şi Andrei Chiliman este nevoită să adopte un discurs anti-PNL. Deci, ceea ce Crin Antonescu identifică la acest moment drept o potenţială salvare s-ar putea transforma de fapt într-o mare capcană, având punct final distrugerea USL. Iar visul prezidenţial al liderului liberal se va nărui în ritm accelerat.