Isărescu, despre adoptarea euro: Trebuie mobilizată toată ţara dacă vrem să ne facă bine

"Vedem nevoia unei dezbateri publice pentru că altfel observăm un fel de deficit de analiză. Adică tratarea mai uşuratică a acestei probleme. Nu este o problemă uşoară. Este un program de ţară, greu, dificil, are "n" componente. Mesajul nostru este că programul trebuie să mobilizeze toată ţara dacă vrem să ne facă bine. (...) Nu cred că discuţiile astea trebuie ţinute în secret. Este vorba de o dezbatere publică. Am luat o decizie recentă ca în luna iulie să discutăm şi problema aceasta", a declarat vineri Isărescu în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei, transmite Agerpres.

În opinia sa, primul pas în realizarea acestui obiectiv este seriozitatea. "Suntem serioşi cu proiectul ăsta, sau am terminat alte subiecte de dispută superficială şi hai să mai creăm unul: BNR zice într-un fel şi Guvernul în altul. Eu cred că suntem pe aceeaşi linie. Multe probleme sunt, însă, la nivelul Guvernului, care ar trebui să treacă la capitolul priorităţi foarte multe chestiuni pe care, probabil că din considerente politice intene, nu le au acolo", a mai spus guvernatorul BNR.

Potrivit şefului BNR, în acest moment nu mai este vorba de o dată ţintă, ci de o foaie de parcurs detaliată, cu obiective foarte clar definite. "Nu cred într-un interval ţintă fără o foaie parcurs din momentul acesta. Nu este 2019, atunci care este (ţinta - n.r.) dacă nu ai foaie de parcurs? Mai dăm cu banul şi mai spun eu că este 2021 sau 2022? În acest moment orice schimbare a ţintei este neserioasă fără o foaie de parcurs", a întărit guvernatorul BNR.

El a reamintit faptul că adoptarea euro nu este doar responsabilitatea băncii centrale ci a întregii societăţi. "Este o schimbare culturală când schimbi o monedă, nu schimbi nişte bucăţi de hârtie. În momentul în care vom şti ce avem de făcut noi, Guvernul, Parlamentul, modificări de legi, pentru că ai nevoie de modificări de legi importante pentru trecerea la euro, cu calendarul, cu realismul fiecărei măsuri, abia atunci vom şti cam care este termenul realist", a mai spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a reiterat valenţele pozitive al unei ţinte fixe, respectiv mobilizarea societăţii într-o anumită direcţie, catalizator al reformelor şi o ancoră pentru politici coerente, însă şi dezavantajele. "Am subliniat valenţele pozitive ale unei ţinte ambiţioase dar şi pericolele ca odată cu trecerea timpului, dacă nu se fac paşi concreţi, pierzând credibilitatea, ţinta să facă mai mult rău decât bine. Cred că suntem la frontiera acestui moment. Aşteptăm să discutăm cu Guvernul, Parlamentul cu Preşedinţia. Punctul de vedere al BNR a fost expus şi este mai nuanţat decât a spune că este o divergenţă. (...) Vrem toţi în Europa, dar ştim unde ne ducem? Unde ne ducem este în proces de transformare! Unde te duci? Este un proiect complex şi nu se rezumă la ţintă, este chiar periculos să discutăm doar despre ţintă. Nu văd o discuţie serioasă despre proiectul euro dacă vom avea alte priorităţi", a întărit Mugur Isărescu.

Declaraţiile şefului băncii centrale vin la câteva zile după ce Guvernul a reafirmat, în programul de Convergenţă transmis săptămâna trecută la Bruxelles, că data ţintă de adoptare a euro este 1 ianuarie 2019. În aceste condiţii, România ar trebui să intre în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016, iar guvernatorul BNR susţine că mai sunt încă probleme nerezolvate atât în economie cât şi la BNR, respectiv reducerea rezervelor minime obligatorii la nivelurile medii din UE, de 2%.

Cu toate acestea, Isărescu respinge ideea accelerării calendarului de reducere a rezervelor doar din considerente de atingere a acestor ţinte. Oficialul BNR a afirmat, în repetate rânduri, că rezervele vor fi reduse prudent, în paşi de câte două puncte procentuale. "Noi nu putem să riscăm să accelerăm ceva ce nu este sustenabil. Chestia cu 2% este mai degrabă simbolică. Dacă condiţiile sunt propice, putem să procedăm odată şi la o reducere cu 4 puncte. Dacă vă uitaţi în trecutul nostru, am făcut mişcări din astea mai accentuate. Dar determinantul deciziilor noastre este legat de sustenabilitatea măsurii. Măsura trebuie să fie fundamentată, să nu creeze mai multe probleme decât beneficii. Graba strică treaba şi nu vom face acest lucru, în mod categoric", a subliniat Isărescu.