Isărescu, despre scăderea ratelor la credite: Băncile vor avea mai puţin cash, dar pot câştiga din volum

„Avem o întărirea a politicii monetare printr-un control strict al lichidităţilor de pe piaţa monetară. Aici, avem şi o anumită flexibilitate. În funcţie de evoluţia inflaţiei, urmărim, cu atenţie, dacă factorii care au dus la creşterea inflaţiei, în special pe partea preţurilor volatile, sunt cu acţiune temporară sau cu acţiune mai îndelungată şi vom reacţiona în continuare în şedinţele următoare”, a afirmat Mugur Isărescu. „Controlul lichidităţii urmăreşte să stabilizeze şi cursul. Exprimarea corectă ar fi aşa: să evite amplificarea tensiunilor pe piaţa valutară, pentru că, în momentul în care tensiunile se amplifică, este foarte greu să le mai controlezi. Am observat, într-adevăr, o corelaţie dintre excesul relativ de lichiditate, care a coexistat cu stabilitatea cursului aproape trei ani. Acum am observat o corelaţie între excesul relativ de lichiditate şi presiuni de pe piaţa valutară. Decizia are un fundament. Dacă ea va influenţa sau nu, operaţiunile Ministerului de Finanţe, nu cred, pentru că Ministerul de Finanţe a stabilit dobânzi de împrumut ceva mai sus decât rata Lombard a Băncii Naţionale. Chiar dacă noi strângem foarte tare lichiditatea, dobânzile nu pot să crească peste 3,5%”, a precizat Isărescu.

Dobânzile la care se împrumută băncile între ele variază între 1,5% pe an şi 3,5% pe an, deoarece acesta este intervalul de variaţie faţă de rata dobânzii de politică monetară, care este de 2,5%, plus/minus 1%.   Guvernatorul BNR a subliniat chiar că „vrem asta”, respectiv o majorare a dobânzilor la depozitele acordate populaţiei şi firmelor.   „Băncile vor constata că au o lichiditate mai puţină. Aşa cum a trecut perioada dobânzilor foarte scăzute, a trecut şi perioada excesului de lichiditate. Este necesar, pentru că trebuie să ţinem lucrurile sub control. În consecinţă, vor urmări foarte atent, cam în felul următor: mă duc la Banca Naţională şi să iau bani, cel mai ieftin cu 2,50%, dacă nu cu 3,50%. Să mai ducă dobânda la depozite, de la 0,5% la 1%, 1,5%, la 2%. Nu este o speranţă, este o decizie de a ţine controlul strict al lichidităţilor, ca să împingem dobânzile la depozite în sus, pentru că aceasta este sursa echilibrului financiar din România”, a explicat Isărescu.   În plus, Guvernatorul speră că „nu” vor creşte dobânzile la credite, din cauza acestui control al lichidităţii.   „Ideea este ca băncile să câştige mai mult din dever (volum) - orice negustor bun câştigă nu din marjă, câştigă din dever (volum). Este mai greu. Încercăm să acţionăm numai cu instrumente de piaţă indirecte. Ceea ce fac eu acum este tot un instrument de piaţă - se numeşte moral suasion. Este trecut în cărţile de politică monetară, influenţare prin discurs”, a detaliat Isărescu.

În acelaşi context, oficialul Băncii centrale a menţionate că este observată o diminuare a creditării doar pe termene scurte - o lună sau două luni, aşa cum a fost în februarie. „Nu poate să fie semnificativă. Probabil legat şi de turbulenţele acestea cu modificare Ordonanţei 114 (OUG nr. 114/2018), atât creditorii, cât şi debitorii au stat să vadă încotro se îndreaptă lucrurile”, a subliniat Isărescu.   OUG nr. 19/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost publicată la data de 29 martie în Monitorul Oficial nr. 245, cele mai multe modificări făcându-le în OUG 114/2018.   Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile, respectiv fără numerar, creditele pentru autorităţile publice, titlurile de stat şi creditele pentru programele guvernamentale (Prima Casă etc.), sunt de: 0,4% pe an, pentru bancile care deţin o cota de piaţă mai mare sau egală cu 1%; 0,2% pe an, pentru cele cu o cota de piaţă mai mică de 1%. Noile prevederi se aplică pentru taxa datorată de bănci începând cu acest an. Băncile pe pierderi nu achită noua taxa, taxa nu poate depăşi profitul băncii şi este deductibilă.   Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă, rata este redusă proporţional până la 0%, dacă se ating următoarele ţinte: creşte creditarea cu 8%, diminuează diferenţa dintre dobândă la credite şi cea la depozite cu 8% şi această din urmă diferenţă este de 4 puncte procentuale. Mai exact, taxa nu se datorează şi nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situaţii: dacă a îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării; sau dacă a îndeplinit 100% ţinta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este cel puţin 100%.