Isărescu: Tendința de depreciere a leului e mai de durată. Crește rata anuală a inflației
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui prețului de consum și-a consolidat tendința ascendentă în trimestrul III, al anului 2017 și a reintrat după câțiva ani în interval de variație asociat țintei. Cu privire la evoluția cursului leului, Mugur Isărescu a spus că tendința de depreciere este mai de durată.
Mugur Isărescu a explicat că mai toți factorii au contribuit la aceasta creștere a inflației: excedent de cerere, presiunile evidente în ceea ce privește creșterea prețurilor de producție, majorarea tarifului la energie a contribuit de asemenea, creșterea relativ peste așteptări a cotației petrolului pe piețele internaționale, o majorare în plus peste creșterea accizei. De asemena la trendul ascendent al inflație a contribuit și deprecierea monedei naționale în raport cu euro.
Cu privire la evoluția cursului leului, Mugur Isărescu a spus că tendința de depreciere este mai de durată. Per total observăm o tendință de depreciere, nu cu cifre mari, dar mai de durată și este categoric asociată cu situația balanței de plăți (...) și aici avem o situație în deteriorare a balanței comerciale, cresc exporturile cu 9 % dar cresc importurile cu 11-12 %, a spus guvernatorul BNR.
Într-un comunicat al BNR, se arată că rata anuală a inflației a crescut în luna septembrie la 1,77 la sută (de la 1,15 la sută în luna august), uşor peste nivelul prognozat, reintrând în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare, în linie cu anticipaţiile. Creşterea a fost determinată, în principal, de ascensiunea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi de majorarea preţului combustibililor ce a reflectat creşterea cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi a accizei la carburanţi, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit la 1,8 la sută în septembrie, de la 1,6 la sută în august, depășind, de asemenea, nivelul prognozat. Majorarea s-a datorat atât preţurilor produselor alimentare procesate, cât şi tarifelor serviciilor, în timp ce produsele nealimentare au avut o influenţă marginală.