Totuşi, oficialii din Ministerul Sănătăţii le-au recomandat miercuri locuitorilor Capitalei să nu folosească apa din reţeaua publică pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală până la lămurirea situaţiei. Un alt semn de întrebare a apărut miercuri cu privire la un posibil pericol provenit de la o cantitate de amoniu deversat în râul Argeş.

Apa potabilă Bucureşti. Într-un comunicat de presă remis Realitatea.net, Apa Nova București a suplimentat, începând cu seara zilei de 30.01.2019, numărul și frecvența analizelor privind indicatorii de calitate a apei potabile în sectoarele 5 și 6.

Apa potabilă Bucureşti. Astfel, rezultatele analizelor efectuate în ultimele ore reconfirma și atestă calitatea și potabilitatea apei produsă și distribuită de către compania Apa Nova consumatorilor din municipiul București. Expertiza operatorului a permis punerea în aplicare a soluțiilor tehnice necesare pentru gestionarea în condiții de siguranță a furnizării serviciului de apă potabilă.

Apa potabilă Bucureşti. Conform legislației în vigoare, concentrația clorului rezidual liber în apa potabilă din rețeaua de distribuție trebuie să se încadreze între 0,10 – 0,50 mg /litru. Ceea ce înseamnă ca în apa potabilă, trebuie să se regăsească clor între aceste valori. Prezența clorului în apa potabilă este deci o necesitate și o garanție că apa este conformă din punct de vedere microbiologic. În plus, o certitudine pentru consum în siguranță a acesteia. În alte state, spre exemplu, normele impun concentrații mult mai mari de clor tocmai pentru a certifica aceasta siguranță (de exemplu, SUA).

Ce se întâmplă cu nivelul de clor din apa de la robinet

Apa potabilă Bucureşti. În mod uzual, operatorii de apă mențin un nivel al dezinfectantului (clor rezidual în formă liberă) la valori de până la 0.50 mg. Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, clorul, care este prezent în apa potabilă, se poate încadra în limitele între 0,20 mg/l și până la 1 mg/l, utilizarea clorului fiind cea mai sigură și frecventă metodă pentru tratarea apei (eliminarea de viruși și bacterii).

Rezultatele monitorizării calității apei în București în acest moment arată că concentrația de clor rezidual în formă liberă nu a depășit valoarea de 0.40 mg/l și nu a fost mai mici de 0,10 mg/l.

Apa potabilă Bucureşti. Ca urmare a topirii bruște a depunerilor de gheață și zăpadă, a crescut concentrația de amoniu din râul Argeș, acesta fiind una dintre cele doua surse apa brută folosită de către Apa Nova în procesul de producție a apei potabile pentru Capitală.

Ministerul Sănătății, AVERTIZARE privind calitatea apei potabile în Capitală

Apa potabilă Bucureşti. Administrația Națională Apele Române nu a făcut nicio informare cu privire la o poluare cu amoniu pe râul Argeș. Din preocuparea continuă a producătorului și operatorului de apă potabilă pentru municipiului București pentru calitatea serviciilor oferite, acesta a acționat conform Bunei Practici Industriale pentru situații specifice, prin creșterea dozei de clor în procesul de tratare în limita necesară, fără a depăși limita maximă admisă. Efectul creșterii dozei de clor a condus la apariția disconfortului organoleptic (gust și miros) în câteva puncte din sectoarele 5 și 6.

Apa potabilă Bucureşti. Chiar dacă aceste măsuri au fost luate pentru a asigura furnizarea în condiții de calitate și siguranță a apei potabile, operatorul își cere scuze consumatorilor săi care au resimțit acest disconfort, se mai arată în comunicatul Apa Nova.

Apa potabilă Bucureşti. Apa Nova București asigură toți consumatorii săi de preocuparea sa continuă pentru respectarea valorilor sale de bază - responsabilitate, siguranță și orientare către client.

Ministerul Sănătății, AVERTIZARE privind calitatea apei potabile în Capitală

Oficialii din Ministerul Sănătăţii le-au recomandat locuitorilor Capitalei să nu folosească apa din reţeaua publică pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală până la lămurirea situaţiei.

"Până la obţinerea rezultatelor finale ale probelor prelevate, specialiştii recomandă locuitorilor Capitalei ca apa din reţeaua publică să nu fie folosită pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală. Aceştia recomandă utilizarea apei îmbuteliate, apă potabilă din surse (foraje) autorizate sanitar sau fântâni publice la care este afişată înscrierea 'apa este bună de băut'", precizează un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii (MS) remis miercuri.

Conform specialiştilor INSP în domeniul apei potabile, rezultatele parţiale nu reprezintă un motiv de îngrijorare a populaţiei privind posibilele efecte ale consumului de apă din reţeaua publică de distribuţie.

"Conform ghidurilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a fost dovedit faptul că în cazul consumului de apă hiperclorinată, măsura aplicată în acest moment de operatorul de apă, nu există riscul de apariţie a unor efecte acute sau cronice asupra sănătăţii. Aceeaşi sursă informează că valoarea crescută cu peste 0,5 mg la litru a clorului determină doar apariţia disconfortului organoleptic, adică percepere gust modificat şi miros şi nu există alte efecte pe termen lung", precizează aceeaşi sursă.

De asemenea, MS menţionează că DSPMB analizează zilnic probe de apă din reţeaua publică sau de la staţiile de tratare pentru parametrii microbiologici, dezinfectantul rezidual (clor rezidual liber) şi clorul total.

"Din cele 10 probe de apă prelevate în data de 30 ianuarie 2019 din punctele fixe de recoltă din sectorul 3 Bucureşti, 9 au fost conforme pentru clorul rezidual liber iar una dintre ele a prezentat clor rezidual sub limita de detecţie. Parametrii microbiologici sunt în lucru, rezultatele fiind finalizate în 48 de ore de la recoltare", afirmă MS.