Iubitul Ioanei Băsescu – o nouă poveste imobiliară de succes în familia preşedintelui

Deşi ancheta din judeţul Giurgiu legată de modul în care statul român a înstrăinat terenul cumpărat recent de fiica cea mare a preşedintelui inca nu a început, presupusele coincideţele din respectivul caz sunt deja mult prea mari. În acelaşi timp, creditul necesar achiziţiei aceluiaşi teren a fost luat de la CEC printr-un mecanism ce pare a sugera că Ioana Băsescu a beneficiat de un tratament preferenţial din partea unei bănci deţinute de statul român. Astfel, comisiile parlamentare formate pentru a investiga cele două subiecte vor avea mult de lucru, dacă vor să descurce iţele acestei afaceri extrem de încâlcite.

În paralel, a apărut un alt subiect controversat în care ar fi implicat unul din apropiaţii liderului de la Cotroceni, de acestă dată fiind vorba de actualul iubit al Ioanei Băsescu, avocatul bucureştean Petru Radu Pricop. Conform dezvăluirilor făcute în mai multe articole de jurnaliştii de la Lumea Justiţiei, avocatul ar fi implicat până peste cap într-un proces desfăşurat anul trecut la Curtea de Apel Piteşti şi care între timp a trecut şi pe la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Primul detaliu ciudat al întregii afaceri este constituit de viteza soluţionării unui caz legat de problema retrocedărilor din România. Deşi există mii de asemenea procese pe rolurile instanţelor din ţară, procese care durează ani întregi, Radu Pricop a reuşit în mai puţin de un an să obţină un  verdict definitiv şi irevocabil.

Totul a început pe 9 decembrie 2011, când la Curtea de Apel Piteşti a fost depusă o chemare în instanţă prin care Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) era acuzată că nu ar fi rezolvat în termen legal o cerere de restituire a unui teren preluat abuziv de autorităţile comuniste. Situaţia terenului, cu o suprafaţă de 90 de hectare şi localizat în oraşul Ştefăneşti, ar fi constituit obiectul unei cereri înaintată ANRP-ului în 2010. Cei patru reclamanţi, reprezentaţi de Pricop, cereau despăgubiri egale cu valoarea de piaţă a respectivului teren, susţinând că ANRP nu a făcut nimic din ce era prevăzut în lege în vederea soluţionării cererii lor iniţiale.

Curtea de Apel admite cererea de chemare în instanţă, au loc două şedinţe de judecată, pe 18 ianuarie şi 15 februarie, ambele finalizate prin decizii de amânare pentru ca mai apoi, în şedinţa publică 22 februarie, judecătoarea Constantina Duţescu să formuleze sentinţa. Astfel, instanţa admitea acţiunea formulată de Valentin Vişoiu, Octavian Gabriel Banu, Florin Şerban Barbu, Gabriel Gheorghe şi Petru Radu Pricop, iar ANRP era obligată să le plătească acestora despăgubiri în valoare de peste 10 milioane de euro. Pe lângă celeritatea magistratului piteştean, această sentinţă conţine câteva elemente de natură să pună sub semnul întrebării corectitudinea verdictului.

În primul rând este vorba de decizia tribunalului argeşean de a nu face publică această sentinţă, invocând diverse motive, cei de la Lumea Justiţiei obţinând acest act public după mai multe insistenţe. De asemenea, suma la care a fost stabilit cuantumul despăgubirilor a fost rezultatul unei expertize realizate de o  firmă bucureşteană controlata de Cristian Paul, soţul Andreei Paul Vass, expertiză pe care mai mulţi evaluatori din zonă au contestat-o ca fiind o exagerare. Cu toate acestea, cel mai semnificativ element este următorul. Am afirmat anterior că totul a pornit de la o cerere a reclamanţilor adresată ANRP ce data din 2010. În realitate, aşa cum reiese din actele Autorităţii, cererea a fost depusă în 2011 şi se afla, la momentul în care a fost depusă solicitarea de chemare în instanţă, în perioada legală de soluţionare.

Cu alte cuvinte, Curtea de Apel Piteşti a dat o sentinţă extrem de rapidă care se bazează pe o probă mincinoasă depusă la dosar şi pe o evaluare umflată de câteva ori a terenului. În acest caz, instanţa superioară trebuia să se sesizeze şi să îndrepte situaţia. În schimb, Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, la care s-a judecat recursul înaintat de ANRP, nu făcut decât să confirme în mod irevocabil decizia Curţii de Apel, cu aceeaşi rapiditate în ceea ce priveşte viteza discutării speţei. Astfel, după o singură amânare, un complet format din judecătoarele ICCJ Viorica Lungeanu, Gheorgiţa Lutac si Corina Alina Corbu dă pe 28 noiembrie 2012 sentinţa finală, menţinând valoarea iniţială a despăgubirilor. Deşi magistraţii de la Înalta Curte aveau dreptul să ceară cel puţin o nouă expertiză, ei au preferat să păstreze neschimbat verdictul şi soluţia dată de Curtea de Apel Piteşti, declarând că reprezentanţii ANRP nu au participat deloc la şedinţele de judecată.

De fapt, reprezentanţii instituţiei chemate în instanţă nu au făcut aproape nimic, în afară de a ]nainta recurs la ICCJ, pentru a-şi susţine în instanţă punctul de vedere. În contextul în care ANRP-ul nici măcar nu s-a prezentat la majoritatea şedinţelor de judecată, rezultatul final al întregii afaceri nu trebuie să mire pe nimeni. Dincolo de ce nu a făcut ANRP-ul, atitudinea instanţelor este poate cel mai grav element al întregului scandal, acestea acceptând într-o manieră oarbă probele aduse de reclamanţi, în ciuda faptului că acestea reprezintă falsuri ordinare.

Este foarte probabil ca o mare parte din cele 10 milioane de euro câştigate în instanţă să îi revină lui Radu Pricop, din moment ce acesta a avut capacitatea de a obţine un verdict favorabil extrem de rapid şi într-un caz atât de complicat. Dacă recapitulăm toate detaliile procesului în care reclamanţii au fost reprezentaţi de actualul iubit al Ioanei Băsescu, atunci apar prea multe elemente care duc cu gândul la influenţe oneroase din partea avocatului bucureştean.

Presupunând că legătura dintre Radu Pricop şi Ioana Băsescu nu a reprezentat un atu în câştigarea procesului, rămâne însă întrebarea de ce Traian Băsescu se înconjoară de asemenea oameni. Pricop este de mai multă vreme în anturajul preşedintelui României, fiind cel care a reprezentat-o şi pe Elena Băsescu într-un proces de calomnie intentat de mezina preşedintelui. Mai degrabă, Radu Pricop este reprezentativ pentru membrii camarilei din jurul lui Băsescu, care în ultima vreme se comportă tot mai sfidător în raport cu cetăţenii obişnuiţi ai acestei ţări.