Judecătorii nu se grăbesc, însă, cu o decizie finală asupra sesizărilor făcute de președinte și opoziție. Surse CCR susțin că o hotărâre privind Codurile Penale ar putea veni abia la toamnă, după vacanța judecătorească.

Cele mai controversate modificări vizează dezincrimnarea neglijenței în serviciu, precum și a abuzului în serviciu în formă agravantă. În plus, sunt reduse pedepsele, dar și termenele de prescripție a faptelor penale.

Dacă aceaste prevederi vor trece testul de constituționalitate, atunci dosare grele vor fi închise.

Este vorba despre cel al lui Darius Vâlcov, ale Elenei Udrea, Alinei Bica, familiei Cosma și al lui Dan Șova.

REDUCEREA TERMENELOR DE PRESCRIPȚIE

-de la 10 ani la 8 ani (dacă pedeapsa este între 10 și 20 de ani);
-de la 8 ani la 6 ani (când pedeapsa este între 5 și 10 ani).

CELE MAI CONTROVERSATE MODIFICĂRI

-dezincriminarea totală a infracțiunii de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă)

-înjumătățirea pedepselor pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297) dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.

-mandatele de securitate națională nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite.

Codurile penale, modificate pe repede înainte

Președintele Klaus Iohannis a atacat pe 10 mai la CCR modificările la Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Cu două săptămâni înainte de acel moment, și partidele de Opoziție au trimis la CCR cele două coduri care își propun să rezolve cele mai multe probleme ale celor aflați după gratii pentru fapte de corupție.

Este vorba de modificările făcute pe repede înainte de Comisia Iordache din Parlament și care au fost votate după două săptămâni de dezbatere. Ambele legi i-au fost transmise președintelui pentru promulgare la începutul lunii.

Și principalele partide de Opoziție, PNL și USR, au anunțat încă din data de 25 aprilie că au transmis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate pe cele două legi votate de PSD și ALDE, cu ajutorul UDMR.

Modificările Codului Penal şi Codului de procedură penală au fost adoptate, în 24 aprilie, de Camera Deputaţilor, care era Cameră decizională.

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală a fost adoptat cu 181 de voturi "pentru” şi 83 "împotrivă”, iar cel de modificare a Codui Penal a fost adoptat cu 180 de voturi "pentru" şi 81 "împotrivă".

Ambele proiecte au fost dezbătute în procedură de urgenţă, dat fiind că ordonanţele de urgenţă care ar fi trebuit să pună în acord codurile cu deciziile Curţii Constituţionale nu au fost emise de ministrul de atunci Tudorel Toader.

”Nu s-a adus nicio modificare, nici măcar o virgulă deasupra deciziilor Curţii Constituţionale”, a spus, după adoptarea proiectelor, liderul de atunci al PSD, Liviu Dragnea.

”Sunt favorizaţi direct infractorii"

”În ciuda declaraţiilor puterii, aceste articole nu reprezintă transpuneri ale deciziilor CCR, ci doar voinţa politică a coaliţiei PSD-ALDE, a cărei unică preocupare este, de aproape doi ani şi jumătate, destructurarea sistemului judiciar şi albirea dosarelor corupţilor, pentru ca infractorii să poată fura liniştiţi în continuare, să nu răspundă pentru faptele lor şi să rămână şi cu banii furaţi”, a transmis USR, la momentul depunerii sesizării.

”Sunt favorizaţi direct infractorii, printr-un text de lege”, a spus, la momentul adoptării modificărilor, deputatul liberal Raluca Turcan, care a adăugat că ”dublul condamnat definitiv Liviu Dragnea a coordonat votul colegilor săi de partid”.

”Nimic mai grav, nimic mai descurajant pentru orice om de bună credinţă. (...) Au dat acest vot astăzi în Parlamentul României împotriva tuturor cerinţelor din partea Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia, dar, mai ales, împotriva aşteptărilor oamenilor corecţi din această ţară care îşi doresc ca legea să fie aceeaşi pentru toată lumea şi în România şi să pot să trăieşti în respect față de lege", a mai spus Raluca Turcan.

CCR, decizie bombă pentru Dragnea, Vâlcov şi Mazăre

CCR a avut pe ordinea de zi, în 22 mai, în 28 mai, în 4 iunie, 26 iunie și 4 iulie, obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Obiecţiile au fost formulate de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România, precum şi de Preşedintele României.

De asemenea, CCR a avut pe ordinea de zi, în aceleaşi şedinţe, obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară. Obiecţiile au fost formulate de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România, precum şi de preşedintele României.

De fiecare dată dezbaterile au fost amânate.