Codul Insolvenţei: Judecătorii vor ca Avocatul Poporului să sesizeze CCR

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) arată luni, într-un comunicat de presă remis agenţiei mediafax, că una dintre responsabilităţile majore ale Guvernului este aceea de a contribui la crearea unui cadrul legislativ coerent, previzibil şi stabil, care să asigure exercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi funcţionarea eficientă a instituţiilor statului.

"Adoptarea unui cod juridic, aşa cum este Codul insolvenţei, prin ordonanţă de urgenţă este un act fără precedent, care nesocoteşte flagrant dispoziţiile art.115 din Constituţia României, ce limitează în mod expres situaţiile în care Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă", susţin reprezentanţii UNJR.

În opinia acestora, noul Cod al insolvenţei este un act normativ de o importanţă deosebită, cu implicaţii majore asupra desfăşurării activităţii economice, astfel că prevederile acestuia necesitau adoptarea sa ca proiect de lege, precedată de o dezbatere publică reală şi urmată de o dezbatere în forul legislativ. În acesat mod, prevederile din noul cod ar fi fost aplicate în mod unitar şi ar fi duc la o mai buna administrare a procedurilor de insolvenţă.

"Fără a avea o justificare obiectivă şi juridică reală, Guvernul României a decis, în mod iresponsabil, să adopte Codul insolvenţei fără a organiza o dezbatere publică reală, în primul rând cu instituţiile ce trebuie să asigure aplicarea corectă, unitară şi eficientă a dispoziţiilor din Cod, şi anume sistemul judiciar şi practicienii în insolvenţă. Întâlnirile organizate la Ministerul Justiţiei pe tema noului Cod al insolvenţei au avut loc în timpul vacanţei judecătoreşti, iar la acestea au participat extrem de puţini judecători specializaţi în acest domeniu", au mai arătat reprezentanţii UNJR.

Potrivit acestora, în condiţiile în care noul Cod al insolvenţei va intra în vigoare în termen de 20 de zile, aprofundarea lui de către judecătorii sindici şi practicienii în insolvenţă nu va putea fi făcută în mod temeinic, astfel încât să poată fi asigurată aplicarea lui în mod unitar.

"La fel de grav este şi faptul că, încălcând principiul transparenţei, Guvernul a adoptat un act normativ într-o formă ce a suferit modificări faţă de cea iniţială ce a fost afişată pe site-ul Ministerului Justiţei, creând astfel suspiciuni în legătură cu motivaţiile reale ale adoptării acestui act normativ", se mai arată în comunicatul citat.

UNJR atrage atenţia şi asupra faptului că o serie de prevederi din noul cod ridică serioase probleme de constituţionalitate, amintind în acest sens dispoziţiile referitoare la aplicarea actului normativ şi pentru procedurile de insolvenţă deschise anterior.

"În aceste condiţii, UNJR solicită Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Avocatul Poporului în vederea supunerii Codului insolvenţei controlului de constituţionalitate în faţa Curţii Constituţionale, în principal în privinţa constituţionalităţii măsurii de adoptare a acestui act normativ prin ordonanţă de urgenţă", se arată în comunicat.

UNJR mai solicită Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Parlamentul, pentru ca, în temeiul articolului 76 din Constituţie, să fie supusă dezbaterii în Parlament, în procedură de urgenţă, ordonanţa de adoptare a Codului insolvenţei.

"De asemenea, solicităm Ministrului Justiţiei să explice public motivele pentru care a avizat acest act normativ fără a realiza un studiu de impact asupra sistemului judiciar, aşa cum se impunea cu necesitate, precum şi care sunt măsurile de ordin administrativ şi logistic pe care le-a luat pentru a asigura implementarea dispoziţiilor din noul cod al insolvenţei", potrivit sursei citate.

UNJR transmite Guvernului că sistemul judiciar nu este un loc pentru "experimente legislative care pot în mod rezonabil produce disfuncţionalităţi majore, având consecinţe nefaste directe pentru justiţiabili şi pentru întreg mediul de afaceri".

"Ignorarea semnalelor venite din interiorul sistemului judiciar- care e chemat să aplice noile dispoziţii legale în pripă şi fără a avea timp suficient pentru cunoaşterea şi aprofundarea lor, este un gest lipsit de responsabilitate", susţin reprezentanţii UNJR.

Pe de altă parte, prim-vicepreşedintele PDL Andreea Paul a anunţat că democrat liberalii vor trimite o scrisoare Avocatului Poporului în care vor cere motivat declanşarea controlului de constituţionalitate Codului insolvenţei, precum şi o scrisoare comisarului Vivian Reding "pe tema căluşului pus presei".

Andreea Paul a precizat duminică, într-o conferinţă de presă, că, în cazul în care Guvernul nu-şi va retrage ordonanţa de urgenţă privind Codul insolvenţei, atunci PDL va cere dezbaterea de urgenţă a acesteia în Parlament pentru a corecta "fisurile grave".

Ea a spus că PDL reclamă şase puncte critice în noul Cod de insolvenţă, printre care "atacul" împotriva economiei şi falimentul forţat al firmelor, neconstituţionalitatea deoarece încalcă principiul nediscriminării şi accesul la libera informaţie determinând retragerea forţată a licenţei instituţiilor mass-media. PDL consideră că Guvernul încalcă şi separaţia puterilor în stat, pentru că se substituie unei autorităţi independente care este CNA.

Paul a mai spus că PDL propune ca noul Cod al insolvenţei să prevadă explicit ca intrarea în insolvenţă a companiilor de stat să ducă la scutirea de la plata dărilor către stat echivalentă cu valoarea TVA plătită pentru contractele neonorate la plată firmelor sănătoase.

Noile reguli privind insolvenţa au fost publicate vineri în Monitorul Oficial, dar sunt valabile din 25 octombrie şi vor fi aplicate inclusiv procedurilor aflate în prezent în derulare, cu excepţia prevederilor privind insolvenţa grupului de societăţi, unde vor fi aplicate doar cererilor introduse după această dată.

Insolvenţa debitorului - reprezentând insuficienţa fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile - se prezumă atunci când acesta nu a plătit datoria faţă de creditor după 60 de zile de la scadenţă, nu după 90 zile ca în prezent. În acelaşi timp, este menţinut articolul care stabileşte că insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

Ordonanţa de Urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă prevede la articolul 81 că: "În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licenţa audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului".

De asemenea, Ordonanţa prevede că "în planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului".

Întrebat, vineri, în Prahova, despre Codul insolvenţei adoptat de Guvern prin Ordonanţa de Urgenţă, premierul Victor Ponta a răspuns: "Toată lumea trebuie să plătească măcar taxele curente, pentru că este vorba despre angajaţi".

Pe de altă parte, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că efectele prevederilor legate de Codul insolvenţei vor fi discutate luni la nivelul USL.