Judecătorul Petre Lăzăroiu și-a încheiat de facto mandatul de 11 ani la Curtea Constituțională

Simina Tănăsescu îl înlocuiește pe Petre Lăzăroiu, din cauza căruia a fost nevoită să demisioneze de la Cotroceni

Mandatul lui Lăzăroiu, unul dintre cele mai lungi din istoria CCR expiră duminică, pe 9 iunie, dar ultima ședință de judecată la care a luat parte a avut loc joi.

Petre Lăzăroiu a fost numit judecător constituțional în septembrie 2008 de către președintele de atunci al României, Traian Băsescu, pentru un rest de mandat lăsat liber de Petre Ninosu. În 2010, Lăzăroiu a fost reînvestit în funcție pentru un mandat complet de 9 ani.

O controversă în jurul duratei mandatului lui Petre Lăzăroiu a apărut anul trecut, după ce chiar Curtea Constituțională a decis că judecătorii nu pot adăuga un mandat întreg la un rest de mandat și că limita maximă este de 9 ani, așa cum prevede legea fundamentală. În acel context s-a pus chiar problema demiterii lui Lăzăroiu de la CCR, el fiind deja de 10 ani în funcție, mai ales că fusese printre cei care votaseră în favoarea revocării din funcție a șefei DNA, Laura Coderuța Kovesi.

Curtea a decis însă că decizia privind durata mandatului unui judecător se aplică doar pentru viitor, iar Petre Lăzăroiu va rămâne în funcție până pe 9 iunie 2019.

Ulterior, Lăzăroiu a acuzat presiuni asupra sa după ce consilierul prezidențial Simina Tănăsescu l-a chemat în biroul ei de la Facultatea de Drept și i-a spus că există o cerere a unui cetățean pentru ca președintele României să semneze un decret pentru revocarea lui de la CCR.

Simina Tănăsescu a respins acuzațiile, iar un comunicat oficial al Cotroceniului arăta că ”nu au existat niciun fel de presiuni și sunt complet neadevărate acuzațiile aduse în acest sens”.

Simina Tănăsescu a demisionat din Administrația Prezidențială la 20 iunie 2018, arătând într-un comunicat că ”este inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale, pentru a nu prejudicia instituția Președintelui României”.

Pe 6 mai, Simina Tănăsescu a fost desemnată de președintele Klaus Iohannis judecător la Curtea Constituțională.

Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, judecătorii prin care PSD își consolidează controlul asupra CCR

Deliorga și Stan au fost numiți judecători constituționali pe 7 mai din partea Senatului și a Camerei Deputaților, la propunerea PSD și cu voturile ALDE și ale altor 30 de deputați de la celelalte partide.

La finalul lunii ianuarie, Gheorghe Stan, la acel moment adjunctul lui Lucian Netejosru la Inspecția Judiciară, a fost validat de plenul CSM la şefia Secţiei speciale pentru investigarea magistraților. El a devenit cunoscut după ce Inspecţia judiciară (IJ) a început hărţuirea procurorilor care au instrumentat dosare precum Laura Codruţa Kovesi, Marius Iacob, George Popovici, Paul Dumitriu, Marius Bulancea şi alţi şefi din DNA. Recent, IJ i-a trimis în judecată disciplinară şi pe procurorii militari care instrumentează dosarul 10 August.

Stan este considerat în sistemul de justiţie drept omul de încredere al Oanei Schmidt Hăineală, fost preşedinte al CSM şi fost şef al Corpului de control al fostului ministru al Justiţiei Tudorel Toader.

Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO au recomandat României să renunţe la înfiinţarea Secţiei de anchetare a magistraţilor, văzută ca un instrument de presiune şi intimidare la adresa acestora. Însă într-o declarație din 28 februarie Gheorghe Stan a apărat activitatea Secției susținând că până și Comisia de la Veneția ar fi aprobat înființarea acesteia.

O altă propunere a PSD pentru funcția de judecător constituțional, din partea Senatului însă, este Cristian Deliorga, judecător la Curtea de Apel Constanța. El ar urma să îi ia locul judecătoarei Maya Teodoroiu, numită în 2015 pentru restul de mandat lăsat liber de Toni Greblă.

Deliorga l-a achitat joi pe arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, care a fost acuzat că ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene.

Cristian Deliorga a fost procuror şi vicepreşedinte al CSM între 2002 şi 2010. El a fost anchetat de DNA în dosarul concursurilor fraudate pentru procurori în care a fost condamnat la 2 ani de detenţie fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiță.

Miercuri, Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, solicitările USR de invalidare a numirilor lui Gheorghe Stan și Cristian Deliorga în funcțiile de judecători CCR, după ce hotărârile Parlamentului prin care fuseseră numiți fuseseră atacate la Curte de USR.

În privinţa lui Gheorghe Stan, şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie la momentul numirii, USR a reclamat, în primul rând incompatibilitatea acestuia, dar şi lipsa de anvergură profesională.

În ceea ce-l priveşte pe Cristian Deliorga, judecător la Curtea de Apel Constanța în momentul numirii, USR a identificat, de asemenea, un motiv de incompatibilitate generat de faptul că acesta nu şi-a depus demisia înainte de publicarea în Monitorul Oficial a numirii sale la CCR din partea Senatului.

Ulterior, parlamentarii USR au depus două completări la solicitarea inițială de invalidare a mandatelor celor doi, explicând in extenso motivele de incompatibilitate:

• Cristian Deliorga a transmis CSM cerere de pensionare din calitatea de judecător la Curtea de Apel Constanța la trei săptămâni de la numire, nu atunci când a fost numit, așa cum prevede legea.
• Gheorghe Stan nu a demisionat de la șefia Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, încălcând și el legea Curții Constituționale și aflându-se astfel în stare de incompatibilitate.

Cum își consolidează PSD controlul asupra Curții Constituționale după noile numiri făcute de Parlament: patru din cei nouă judecători CCR sunt numiți direct de PSD, alți doi sunt în sfera de influență a social democraților

PSD și-a consolidat controlul asupra Curții Constituționale odată numirea noilor judecători, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga.

Astfel, într-o perioadă în care deciziile CCR sunt cruciale în ceea ce privește sistemul de justiție din România, partidul condus de Liviu Dragnea a numit direct nu mai puțin de patru dintre cei nouă judecători constituționali.

Majoritatea în favoarea PSD este însă asigurată în interiorul Curții Constituționale, așa cum au dovedit deciziile luate în spețele sensibile în ultimii doi ani și jumătate, după preluarea de către PSD a puterii.

În dosarele grele, deciziile au fost luate de cele mai multe ori cu 6 voturi ”pentru” și 3 voturi ”împotrivă”. Doar trei judecători s-au opus tăvălugului majoritar pro-PSD: Livia Stanciu, Ștefan Minea și Daniel Morar. În unele cazuri însă, au fost decizii luate cu majoritate de 7 la 2 sau chiar de 8 la 1, de fiecare dată singura care a votat contra majorității fiind Livia Stanciu.

Practic, în acest moment toți cei șase judecători constituționali numiți de Parlament sunt în sfera de influență a PSD. De pe vremea lui Traian Băsescu a mai rămas un singur judecător la CCR – Daniel Morar, fostul șef a DNA, care a votat când alături de majoritatea pro-PSD, când împotrivă.

Morar a fost numit la Curtea Constituțională în iunie 2013, iar mandatul său expiră peste 3 ani, în 2022.

Din partea Camerei Deputaților, cei trei judecători sunt Valer Dorneanu (PSD, numit în 2013), Varga Attila (UDMR, numit în 2016) și Gheorghe Stan (PSD, începând din iunie 2019).

Din partea Senatului, judecătorii sunt Mona Pivniceru (USL, numită în 2013), Marian Enache (PSD, numit în 2016) și Cristian Deliorga (PSD, începând din iunie 2019).

Președintele Klaus Iohannis a numit până acum doi judecători la Curtea Constituțională: Livia Stanciu, în 2016, fostă șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și Simina Tănăsescu, în 2019, fosta sa consilieră pe probleme de constituționalitate, care a demisionat anul trecut pe fondul conflictului cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.