Juncker, la Cotroceni: „Nu facem compromisuri pe aspecte esenţiale. O amnistie ar fi un pas înapoi“

Klaus Iohannis, după întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene: Asistăm la un moment de o importanţă deosebită, care va rămâne în istoria ţării noastre: preşedinţia UE. Am avut un dialog deschis, constructiv şi intens cu preşedintele Juncker şi cu comisarii europeni. Cred că suntem bine pregătiţi pentru perioada dificilă, dar interesantă pe care o începem acum. Considerăm Comisia Europeană e partener vital. Am discutat despre migraţie, despre securitate europeană şi despre Brexit. Ne dorim cu toţii o retragere ordonată a Marii Britanii. Personal, sunt foarte angajat în acest demers important pentru România. Toată lumea de la noi este hotărâtă să ne prezentăm bine şi să finalizăm mullte dosare care sunt în lucru. 

Jean-Claude Juncker: În decemrbie 1997, eram preşedintele Consiliului European care a hotărât să deschidă calea europeană pentru România. Erau multe ţări are băteau la uşa UE. Nu regret decizia. Fără România, UE nu e completă. Apoi, în numele Consiliului European, în 2005, am semnat Tratatul de aderare la UE. UE se relansează, are un nou început. Preşedinţia română va oferi rezultate. Nu-mi doresc o ieşire a Regatului Unit fără un acord, ar fi o catastrofă. Ar fi bine ca în România să fie un spirit de consens. Nu trebuie să exportăm conflicte interne şi nici nu putem să de angajăm într-o polemică fără scop. 

Jurnalist: Aţi spus aseară, la Ateneu, că nu există loc de compromisuri pentru respectarea statului de drept. Un act de amnistie şi graţiere ar reprezenta un astfel de compromis?

Juncker: Am vrut să reamintesc regulile europene. Este vorba de respectarea absolut necesară a  statului de drept. Am spus că Europa e făcută şi din compromisuri, dar nu trebuie să existe compromisuri pe aspectele esenţiale, pentru că aceste aspecte esenţiale ar fi afectate negativ dacă s-ar acorda o amnistie aşa cum preconizată unii din ţara dumneavoastră. Dacă aceasta ar intra în vigoare ar fi un pas înapoi. 

Disputa pe Justiţie de la Bucureşti ar putea reprezenta un pericol pentru preşedinţia UE? 

Klaus Iohannis: Statul de drept din România nu este negociabil şi această poziţie am reiterat-o de multe ori şi voi rămâne la această opinie. Discuţia pe legile justiţie şi pe coduri din România este o discuţie complicată care se poartă acum de doi ani deja şi sper să existe la toţi cei implicaţi înţelepciunea de a aduce această discuţie spre un final care este conform nu numai cu aşteptările mele, pe care le cunoaşteţi, şi este în conformitate cu aşteptările românilor, cu aşteptările exprimate de Comisia de la Veneţia şi GRECO. Noi nu putem în România să construim un sistem de justiţie care nu este compatibil cu celelalte sisteme de justiţie din Europa şi mai mult cu noi, prin aderarea la Uniunea Europeană, ne-am dorit să fim parte a unui spaţiu de valori şi dorim să rămânem acolo.

Asta este o discuţie pe care o vom continua în România şi eu nu am de gând să fac în niciun fel rabate la aceste valori şi principii. Pe de altă parte, această discuţie după cum am putut cu toţii să observăm din păcate nu bunătăţeşte este imaginea României şi asta este o problemă pe care trebuie să o avem în vedere. Însă, în ce priveşte afacerile europene eu sunt convins că vom găsi împreună cu Guvernul abordările potrivite pentru a atinge obiectivele pe care ni le-am propus în timpul acestei preşedinţii de şase luni la Consiliul Uniunii Europene. Problemele de politică internă nu trebuie să afecteze demersurile pe care le facem în cadrul preşedinţiei şi acest lucru cred că a fost foarte bine înţeles de toate părţile.

Negocierile pentru aderarea la spaţiul Schengen? 

Voi continua să discut cu fiecare stat membru, încercând să conving că România nu vine în spaţiul Schegen ca o problemă, ci ca parte a unei soluţii. Cât despre MCV, Guvernul şi Parlamentul trebuie să găsească soluţiile cele mai potrivite pentru a găsi condiţiile negociate pe MCV.