Kelemen Hunor: Libertatea nu este o stare veşnică. Nu este ca o casă pe care trebuie să o zugrăveşti

Kelemen Hunor a fost prezent, joi, la Arad, la o slujbă în memoria martirilor de la Revoluţia din 1848 la Catedrala Romano-Catolică, iar apoi a susţinut un discurs la Statuia Libertăţii.

Cu acest prilej, liderul UDMR a afirmat că data de 6 martie este deopotrivă o zi de doliu şi una de sărbătoare.

“Astăzi, ne amintim de martirii revoluţiei paşoptiste, de cei 14 patrioţi extraordinar de curajoşi şi cu principii excepţionale care şi-au sacrificat viaţa pentru libertatea maghiară şi nu numai. Din acest punct de vedere este o zi de doliu! Dar ne amintim, de asemenea, de revoluţia paşoptistă în sine, care, la 6 octombrie 1849, părea să fi eşuat pentru totdeauna, pentru a triumfa doar câteva decenii mai târziu, cu obiectivele şi cerinţele sale în mare parte îndeplinite. Din această perspectivă este o zi de sărbătoare! Iar noi, aici, la Arad, ştim şi faptul că memoria, la rândul ei, trebuie să fie şi ea liberă. Memoria şi acţiunea! Ne amintim de eliberarea Statuii Libertăţii. Prin urmare, deci, 6 octombrie este, pe lângă multe altele, o zi despre eroismul martirilor, despre căderea şi triumful libertăţii în general şi, concret, despre libertatea comemorării, în adevăratul ei sens”, a declarat Kelemen Hunor, potrivit News.ro.

El a mai menţionat că nu credeam acum câţiva ani că va fi izbucni un război în apropierea noastră.

“Nu credeam acum câţiva ani că în apropierea noastră va fi un război adevărat.

Am fost în Sighetu Marmaţiei în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Zeci de mii de refugiaţi s-au îndreptat spre graniţă, lăsând totul în urmă, pentru a fi în siguranţă, pentru a-şi şti copiii în siguranţă. Valul de refugiaţi nu s-a oprit de atunci. Unele lucruri le luăm de bune şi constatăm importanţa lor doar în momentul când sunt în pericol. Aşa cum sunt libertatea şi pacea.

Multă vreme, în această parte a Europei, am crezut că cele două nu pot merge împreună. După 1945, pacea părea posibilă - fără libertate. Da, în dictatura comunistă nu a existat libertate. Iar după 1989, au fost trei decenii în care părea posibil să le avem pe amândouă, în acelaşi timp: libertate şi pace”, a adăugat liderul UDMR.

El consideră că libertatea nu este o stare veşnică, ci trebuie reinventată în fiecare zi şi trebuie apărată.

“După căderea Zidului Berlinului, după căderea dictaturii ceauşiste, am crezut că acest lucru este uşor de realizat, şi dacă se realizează, va rămâne aşa. Acum vedem, că lucrurile stau diferit. Deşi am spus adesea, şi spunem de fiecare dată, că libertatea nu este o stare veşnică. Nu este ca o casă pe care, dacă ai construit-o, va fi acolo cu tine, va fi o casă stabilă şi, trebuie s-o zugrăveşti din când în când. Nu, libertatea trebuie construită, trebuie reinventată în fiecare zi, în fiecare săptămână, în fiecare lună, şi, dacă este necesar, trebuie apărată.

Fără revoluţiile din 1848, noi, maghiarii şi noi, est-europenii, nu am fi acolo unde suntem acum. Aceste revoluţii ne-au determinat, cu toate că au eşuat, dar ideile lor au triumfat ani şi decenii mai târziu.

Este acum, din păcate, o certitudine că nici pacea nu este o stare veşnică în Europa”, a afirmat Kelemen Hunor.

El susţine că libertatea şi pacea trebuie păstrate împreună.

“Dacă există ceva ce trebuie să facem astăzi, este tocmai acest lucru: să păstrăm pacea şi libertatea. Ambele împreună. Acolo unde nu există pace, nu poate exista nici libertate. Acolo unde nu există libertate şi pace, demnitatea persoanei umane este, cu siguranţă, încălcată, iar astfel cercul s-a închis.

Nu este o sarcină uşoară să aperi libertatea, şi să ajungi la pace. Aşa cum spunea Robert Schuman, <> Da, pacea în Europa este ameninţată, trebuie să fim creativi, şi trebuie să fim extrem de curajoşi. În memoria martirilor noştri: Trăiască pacea! Trăiască libertatea!”,şi-a încheiat discursul Kelemen Hunor.