Klaus Iohannis: Am putea fi OBLIGAŢI să acceptăm mai mulţi refugiaţi decât am dori

Posibilitatea ca România să fie obligată să primească o cotă de imigranţi mai mare decât s-a arătat dispusă să accepte a fost discutată în cadrul şedinţei CSAT de joi.

"Parlamentul European a votat o recomandare care, din pacate, contine cote obligatorii. Este posibil ca UE să ne oblige să primi mai multi refugiaţi decît am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, dar, teroretic, este posibil. Şi atunci am discutat şi ce se va întâmpla în acest context. Dacă se va întâmpla aşa, trebuie să întreprindem ceva. S-a vehiculat ideea de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor, pentru construirea altor centre de primire a refugiaţilor", a explicat Klaus Iohannis.

"Ministrul de Interne va avea un mandat foarte asemănător cu cel de săptămâna aceasta la Consiliul JAI: România este solidară cu celelalte state membre UE, dar nu putem considera cotele obligatorii o soluţie la problema refugiaţilor", a meţionat Klaus Iohannis.

Parlamentul European a aprobat joi în procedură de urgență și cu amplă majoritate propunerea făcută în 9 septembrie de Comisia Europeană și care presupune redistribuirea a 120.000 de azilanți aflați deja pe teritoriul Italiei, Greciei și Ungariei către alte state membre.

Rezoluția a fost aprobată cu 372 de voturi pentru, 124 împotrivă și 5 abțineri. Comisia Europeană a salutat joi Parlamentul European, pentru 'viteza sa de reacție', potrivit AFP. 'Calea este acum deschisă pentru ca în Consiliu (de miniștri de interne ai UE) să se adopte propunerea noastră' la 22 septembrie, a reacționat executivul european într-un comunicat, făcând presiuni asupra statelor membre 'să ia deciziile necesare'.

Procedura de urgență, stipulată în articolul 154 din Regulamentul de procedură, a fost propusă de președintele legislativului european Martin Schulz și aprobată de plen la deschiderea sesiunii, potrivit Agerpres.

"Actuala criză a refugiaților ne obligă (...) să acționăm rapid", a spus miercuri Martin Schulz, susținut de președintele comisiei pentru libertăți civile, Claude Moraes, care i-a invitat pe deputați "să arate solidaritate europeană în ceea ce privește criza refugiaților" în votul de joi.

Înaintea votului de joi, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat că 'este foarte recunoscător Parlamentului European pentru că a înțeles urgența situației'. 'Acum, Consiliul trebuie să acționeze. Este un imperativ umanitar. Nu este vorba să se deschidă toate frontierele, dar nu putem uita cine suntem și care sunt valorile noastre. Nu putem să ne prefacem că nu-i vedem pe cei care fug din calea războiului', a spus Timmermans.

România, Ungaria, Cehia și Slovacia sunt statele membre care resping fățiș sistemul de cote obligatorii propus de Comisia Europeană.

Înainte de decizia Parlamentului European circula ideea potrivit căreia Comisia Europeană era pregătită să renunţe la ideea cotelor obligatorii pentru repartizarea a 120.000 de imigranţi extracomunitari între statele membre ale Uniunii Europene, în favoarea unui sistem voluntar preferat de ţările est-europene. În timp ce miniştrii europeni de Interne se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară la 22 septembrie, diplomaţii speră să evite un nou eşec.

"Obiectivul nostru este să menţinem unitatea Europei", a declarat miercuri, în faţa parlamentarilor de la Bruxelles, comisarul european pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos.

"Schema obligatorie nu mai este o opţiune", a declarat un alt oficial din cadrul Comisiei, care a subliniat că "ceea ce contează este să se menţină numărul total de 120.000" de imigranţi.

Ungaria, România, Slovacia, Cehia şi Polonia au fost principalii oponenţi ai sistemului de cote obligatorii, argumentând că acestea vor atrage mai mulţi imigranţi în Europa şi le vor tulbura societăţile. Ungaria a respins schema de repartizare chiar dacă ea, alături de Grecia şi Italia, ar trimite solicitanţi de azil în alte state europene în loc să primească alţii.

"Dacă Ungaria nu vrea să fie parte, putem redistribui solicitanţii de azil din alte ţări", a declarat un oficial din CE. "Cu siguranţă nu există un deficit de refugiaţi în Europa în acest moment", a adăugat acesta.

Sancţiunile financiare pentru ţările care nu vor să accepte cotele obligatorii de refugiaţi sunt considerate o altă posibilitate de compromis. Planul propus de preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, prevedea penalizări de până la 0,002% din PIB-ul ţării care decide să nu participe la schema de repartizare. Pentru o ţară ca Polonia, aceasta ar însemna mai puţin de 10 milioane de euro. Însă Germania a propus reducerea fondurilor europene în valoare de miliarde de euro pentru ţăile care refuză cotele obligatorii.