KLAUS IOHANNIS atrage atenţia asupra problemelor din sistemul sanitar

„Sunt deja câțiva ani buni de când auzim, din ce în ce mai des și mai alarmant, că "ne pleacă medicii și personalul medical". Mii de cadre medicale, doctori, asistenți, proaspăt absolvenți sau deja cu experiență la patul bolnavilor își caută un viitor mai bun în străinătate. O confirmă cifrele și o știe toată lumea - autoritățile, pacienții, o societate întreagă. Iar în recunoașterea acestei realități se amestecă, la fel de des, îngrijorarea și neputința.

Ca președinte sunt preocupat de cum arată sistemul sanitar în ansamblul său și de pilonii pe care se fundamentează. Dacă aceștia nu sunt suficient de puternici, orice soluție sau măsură, oricât de bine intenționată, își va arăta inevitabil limitele.

În primul rând, cred că avem nevoie de un sistem sanitar fără corupție - mare sau mică, la orice nivel și de orice fel. Pur și simplu fără corupție. Un sistem cu reguli clare, care nici nu justifică, dar nici nu încurajează corupția.

În al doilea rând, avem nevoie de un sistem care răsplătește valoarea, inclusiv sau mai ales material și stimulează performanța, fie că vorbim de medicii de renume care au salvat sute și sute de vieți, fie de tinerii studenți sau rezidenți care se dedică acestei meserii nobile.

Citeste si: Salariile medicilor cresc de astăzi cu 25%

Acestea sunt două fațete ale aceleiași probleme. Dacă vrem un sistem sanitar bun, avem nevoie de personal medical bine pregătit și bine plătit, de la care pacienții au dreptul, la rândul lor, să ceară corectitudine, integritate și servicii de calitate.

Statul român investește în educația și pregătirea studenților la medicină, dar apoi nu le oferă perspective atractive pentru a-și continua cariera în țară. Tinerii, proaspăt ieșiți din programele de rezidențiat, sunt confruntați cu riscul șomajului, deși România duce lipsă de personal medical în comparație cu nevoile, mai ales pe anumite specialități. Sunt paradoxurile unui sistem fracturat, care se autoalimentează în absența unei acțiuni coordonate și coerente.

Dumneavoastră, celor de aici, experți, medici, reprezentanți ai autorităților cu atribuții directe în domeniu, vă revine misiunea să gândiți politicile concrete care privesc resursa umană în sănătate, ieșirea din neputință și depășirea acestor paradoxuri. Ştiu că aveţi un set de propuneri și îmi doresc ca ele să fie un prim pas în rezolvarea acestor probleme. Este nevoie, așa cum am mai spus, de curaj pentru a transforma sistemul sanitar și pentru a opri exodul personalului medical.

Aici, la Palatul Cotroceni, veți găsi mereu o platformă de dialog și mediere. Iar din partea mea veți găsi implicare, pentru că nu putem construi societatea prosperă și puternică pe care ne-o dorim fără un sistem sanitar performant. Și veți mai găsi din partea mea fermitate în a spune lucrurilor pe nume.

Se pot promite, de către unii și alții, salarii mai mari în sănătate de mâine, dar fără alte premise ele nu îi vor opri neapărat pe medici să plece.

Fără infrastructură sanitară, fără management corect și eficient al banilor publici, fără respect pentru cei cu experiență și fără oportunități pentru tinerii medici și asistenți, 20% sau 50% în plus nu vor rezolva problema. Poate o vor tempera pe moment, dar cu siguranță nu o vor rezolva pe termen lung. Cred că va trebui gândit un complex de factori și măsuri, pe toate componentele de mai sus, într-o planificare riguroasă pe etape, dar pornind de la un obiectiv pe termen lung. Iar dacă în urma unui asemenea demers o parte dintre medicii plecați se vor întoarce în România, aducând cu ei cunoștințe, experiență, capital, ar fi un mare câștig pentru întreaga societate”.

Citeste si: Dragnea: Am o deschidere maximă faţă de Iohannis. Are potenţialul de a încheia războiul politic