Klaus Iohannis: Acordul cu partidele parlamentare privind finanţarea Apărării se semnează marţi dimineaţă

UPDATE. Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare la minim 2% din PIB, convenit în urma discuţiilor cu partidele parlamentare, va fi semnat marţi dimineaţă la ora 10.00, la Palatul Cotroceni, anunţă Preşedinţia într-un comunicat pe site.

Klaus Iohannis, declaraţii în urma consultărilor cu partidele politice parlamentare:

- Astăzi am încheiat primele consultări cu partidele parlamentare de la preluarea mandatului de Preşedinte. Am considerat că este necesar ca prima temă pe care să o supun dezbaterii să fie cea a consensului politic pentru asigurarea unei finanţări corecte a Armatei, respectiv bugetul apărării.

- Europa şi NATO trebuie să facă faţă celei mai mari provocări de securitate de la încheierea Războiului Rece încoace. Pentru prima dată un stat apelează la forţa pentru a redesena graniţele. Toate aceste lucruri grave se întâmplă lângă frontiera noastră şi nu pot fi ignorate.

Suntem membri NATO, dar lucrul acesta nu înseamnă ca trebuie să stăm şi să aşteptăm ca alţii să ne asigure securitatea, plătind din bugetele ţărilor proprii pentru noi. Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă.

- Am chemat astăzi partidele parlamentare la consultări pentru a le propune, pentru prima dată în 25 de ani de la Revoluţie, încheierea unui acord asumat de întregul spectru politic pentru domeniul apărării. Am obţinut consensul necesar pentru ca bugetul alocat apărării să atingă nivelul de 2% din PIB în 2017. Mai mult, am propus ca acest nivel să fie considerat un nivel minim care să fie păstrat pentru cel puţin 10 ani, în perioada 2017 – 2027. În acest fel, se realizează predictibilitatea pentru acest sector vital.

- Este obligatoriu ca aceste fonduri, ce vor reprezenta un efort bugetar al întregii ţări, să fie alocate cu responsabilitate în programe de înzestrare cu adevărat necesare Armatei. Acest demers poate deschide calea cooperării tehnologice între firmele de profil din România şi cele ale aliaţilor noştri, constituind o oportunitate pentru industria naţională de apărare. Putem vorbi de locuri de muncă şi de apariţia unor unităţi de producţie pe teritoriul naţional. Trebuie însă să avem viziune pentru aceste lucruri şi cer Ministerului Apărării să întocmească un program multianual de înzestrare bazat pe nevoile reale ale Armatei, care să ţină cont de provocările de securitate şi de obligaţiile noastre ca membru al NATO. Orice leu al cetăţeanului român este necesar să fie investit acolo unde trebuie în apărare şi nu mai trebuie irosit, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut.

- Doresc să mulţumesc tuturor participanţilor la aceste consultări care astăzi au avut un rezultat foarte bun. Liderii partidelor parlamentare şi deputaţii minorităţilor naţionale au înţeles pe deplin necesitatea încheierii acestui acord politic, pe o temă importantă a securităţii naţionale. 

- Respectul clasei politice pentru militarii noştri şi pentru sacrificiul lor trebuie să se manifeste, în primul rând, prin asigurarea mijloacelor necesare pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Vorbele frumoase la ceremonii nu compensează lipsurile din dotare sau pregătire şi tocmai de aceea avem nevoie de lucruri bine făcute.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, la sosirea de la Paris: A fost un semn al hotărârii noastre de a lupta împotriva terorismului

Declaraţiile liderilor partidelor politice după consultările de la Cotroceni

Alina Gorghiu, co-preşedinte PNL: "Prin semnarea acestui acord considerăm că România dă un semn de maturitate și responsabilitate asumându-și prin consens politic sper o promisiune pe care a luat-o în calitate de membru al NATO.

Acesta înseamnă, pe de-o parte, din punctul nostru de vedere, punerea în operă a tuturor angajamentelor la care România s-a angajat de la momentul semnării acordului de aderare la NATO, iar pe de altă parte înseamnă categoric o investiție în securitatea națională și în securitatea fiecărui cetățean al României".

Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedinte PNL: "Considerăm că un astfel de acord politic este o garanție în plus pentru ca Guvernul să-și respecte angajamentele față de Apărare, luate chiar prin programul de guvernare, menționez aici un program de restabilire a capacității de luptă a Armatei Române, care a fost întrerupt la această oră, și suntem convinși că numai printr-un consens politic pe termen lung putem da încredere și militarilor noștri, dar și partenerilor strategici ai României că suntem gata să ne ridicăm capacitatea de apărare plecând de la principiul că securitatea noastră înseamnă prosperitatea noastră".

Victor Ponta, preşedinte PSD: "Susținem ideea unui acord pe termen lung privind finanțarea sistemului de apărare. De altfel vom și semna mâine, în numele PSD, acest acord. Și ne dorim ca ceea ce am început în 2012 — adică în fiecare an mai mulți bani pentru sistemul de apărare — să fie un proces de durată și asumat de toate forțele politice, indiferent de momentul în care se afla la guvernare sau in opoziție".

Gabriel Oprea, preşedinte UNPR: "Eu cred că poziția UNPR nu surprinde pe nimeni. Încă de la înființare, de acum 5 ani, am spus că România trebuie să-și respecte angajamentul pe care și l-a luat atunci când am intrat în NATO, de a acorda un buget de minim 2,38 pentru armata română. Dacă nu mă înșel, prima dată și singura dată când a fost acest buget de minim 2% a fost în anul 2004, cred că 2,13%. Armata română are nevoie de acest buget mai ales în actualul context de securitate mondială, regională, are programe majore de înzestrare, nu aș vrea să enumăr decât trei: avioanele multirol, modernizarea fregatelor sau Baza 99 de la Deveselu", a declarat Oprea la Palatul Cotroceni, la finalul întâlnirii delegației UNPR cu președintele Klaus Iohannis.

Kelemen Hunor, președinte UDMR: "Noi am spus că vom semna acest acord politic propus de președintele Iohannis privind alocările de fonduri pentru Apărare. România are un angajament în Alianța Nord-Atlantică, este și o situație geopolitică extrem de interesantă, avem o poziție în această zonă foarte importantă și substanțială, suntem furnizori de securitate. Acest parteneriat cu Statele Unite, dincolo de apartenența noastră la Alianța Nord-Atlantică, ne obligă să facem un efort bugetar, financiar pentru acest domeniu al apărării naționale, deci, alocarea a 2% din PIB din 2017 și păstrarea minimum la acest nivel în următorii 10 ani pentru apărare este un subiect cu care noi am fost de acord", a spus Kelemen Hunor la Palatul Cotroceni la finalul întâlnirii delegației UDMR cu președintele Klaus Iohannis.

Daniel Constantin, preşedinte PC: "Cred că în ziua de astăzi este mai mult decât o dovadă de responsabilitate față de protecția națională, contextul geopolitic în care se află țara noastră, ca atare, am apreciat nu numai intenția, dar și textul pe care domnul președinte Iohannis l-a propus pentru a fi semnat de către partidele politice. Este o garanție a faptului că, după ce vom trece de situația, să spunem, tensionată din regiune, finanțarea Armatei va rămâne o prioritate a Guvernului indiferent de cine se va afla la guvernare în 2016 sau 2020. Garanția faptului că vom avea zece ani după anul 2017 în care finanțarea Armatei să constituie cel puțin 2% din PIB cred că este o garanție pentru cetățenii României că avem și vom avea capacitatea de a ne apăra atât în interiorul granițelor, cât și în afara granițelor în momentul în care se va pune această problemă".

Varujan Pambucccian, minorităţi naţionale: "Este bine că avem un document predictibil în domeniul Apărării, ar fi foarte bine ca această predictibilitate să se regăsească și în ceea ce privește personalul din Armată și mă refer în special la drepturile salariale, la alte drepturi pe care le au cei care lucrează în domeniul Apărării. În acest sens, am avut o discuție legată de garanții pe care în mod predictibil le acordăm celor din acest domeniu. Sunt oameni care își riscă viața pentru siguranța noastră și este normal, normal ar fi ca toți bugetarii să aibă această predictibilitate, dar haideți să începem măcar de aici, să existe lucrurile acestea foarte bine conturate.

Credem că odată cu semnarea acestui acord, sper să-l și respectăm cu toții, pentru că îmi amintesc de acordul pentru Educație, care a fost, la fel, semnat de toată de lumea, dar nerespectat, ne amintim și de alte acorduri similare pe care le-am semnat și pe care ar fi bine să le respectăm așa cum le-am semnat".

Dan Diaconescu, preşedinte PP-DD: "Am fost de acord cu propunerea de a aloca două procente din PIB pentru apărare, ba chiar am cerut, dacă s-ar putea, ca ea să înceapă din anul bugetar 2016. Am punctat, și domnul președinte a fost de acord, că ar trebui să fim foarte atenți și la felul în care se vor cheltui acești bani, fiindcă, în opinia PP-DD, mai mult de 40% din banii publici dispar, furați de către ciocoi, cum le spunem noi. Prin urmare, trebuie avută mare grijă nu doar la creșterea numărului de bani, ci și la felul în care ei să nu mai fie furați de acum încolo"