Klaus Iohannis – ce este permis „kaiserului” nu le este permis şi muritorilor de rând?

De câteva zile, o serie de domni din Opoziție strigă cu înverșunare împotriva unei ordonanțe de urgență (aflată deocamdată încă în stadiu de proiect) prin care aleșilor locali li s-ar permite, vreme de 15 zile, să opteze pentru alte partid decât cel pe listele căruia au candidat la alegerile locale din 2012. Chipurile adoptarea unei astfel de măsuri ar fi, ca să îl cităm pe Klaus Iohannis, ”o mare greșeală”, care ar încuraja migrația politică și ar ascunde în realitate intenția social-democraților de a frauda alegerile prezidențiale.

Citeşte şi: Dan Şova: Klaus Iohannis, un traseist politic

Problema este însă că, în ciuda tărăboiului pe care îl fac împotriva ordonanței în discuție, liderii ACL au o mare problemă de credibilitate pe acest subiect. Și aceasta din pricina liderului lor, Klaus Iohannis. Degeaba strigă ACL că printr-o asemenea ordonanță s-ar săvârși, chipurile, un abuz împotriva statului de drept, așa cum susțin spre exemplu într-o scrisoare pe care au înaintat-o ambasadelor SUA și UE, după binecunoscutul și distructivul model de externalizare a conflictelor interne pe care l-au practicat și în 2012, dacă altminteri nu au nicio problemă să susțină pentru Palatul Cotroceni și să se lase conduși de un personaj care este de-a dreptul întruchiparea migrației politice.

Sigur, din punct de vedere strict juridic, Klaus Iohannis nu intră în categoria aleșilor locali care pot fi clasificați drept ”migratori”, așa cum atrăgea cu mare grijă atenția purtatorul de cuvânt al PNL, Alina Gorghiu. ”Este perfect legal să fii membru într-o organizație aparținând minorităților naționale și în același timp și într-un partid politic”, a precizat Gorghiu răspunzând acuzației că primarul Sibiului, care este în același timp și membru al FDGR și președinte al PNL, ar fi un ”bigam politic”.

Problema este însă că răspunsul Alinei Gorghiu se bazează pe un raționament avocățesc, tehnic. Or, în discuție este moralitatea lui Klaus Iohannis, primar ales de sibieni ca reprezentant al FDGR, dar care, între timp, a devenit cel mai de frunte reprezentant al unui PNL pe cale să fuzioneze cu PDL.

Altfel spus, domnul Iohannis, care altminteri încearcă să ne convingă că este un adevărat model de integritate politică, a reușit performanța să își schimbe afilierea ideologică de două ori, devenind mai întâi liberal și apoi popular. De unde se naște în mod logic întrebarea: dacă asta nu e migrație politică, atunci ce e?

Citeşte şi: Fuziune PNL-PDL. PNL și PDL își negociază fuziunea pe bani

Sigur, liberalii și democrat-liberalii pot să strige cât vor împotriva proiectului de ordonanță de urgență pe care îl propune guvernul. Însă situația lui Klaus Iohannis, pe care se străduie să o acopere cu tertipuri avocățești, demonstrează că tot acest tam-tam nu este altceva decât o manifestare a unei ipocrizii în stare pură.

De ce, dacă primarului Sibiului îi este permis să se revopsească în ce culori ideologice are chef și îi servesc mai bine interesele personale de mărire, restului aleșilor locali ar trebui să li se refuze să facă o mișcare similară? Îi consideră oare ACL-ul mai prejos decât Klaus Iohannis?