Klaus Iohannis, declaraţie ciudată despre Victor Ponta: Probabil nici nu l-aş fi suspendat din funcţie

Klaus Iohannis l-a atacat pe Victor Ponta, despre care spune că trebuie să-şi clarifice siutuaţia în instanţă, nu în parlament.

"Nici Parlamentul, nici eu, nici dv. nu putem stabili cine are dreptate: procurorii sau premierul Ponta. Singurii care sunt calificaţi să facă acest lucru sunt judecătorii, dar pentru asta speţa trebuie să ajungă în faţa instanţei.

Primul ministru Ponta a avut la dispoziţie trei variante de reacţie: prima, după părerea mea cea mai bună şi cea mai onorabilă, ar fi fost să demisioneze şi să se pună la dispoziţia justiţiei. A decis să nu facă acest lucru.

A doua variantă pe care ar fi avut-o la dispoziţie este să-şi convingă colegii din majoritata parlamentară să încuviinţeze urmărirea penală, să se pună la dispoziţia procurorilor şi a judecătorilor şi să dovedească practic că este aşa cum spunea: că este nevinovat. Dacă aşa s-ar fi întâmplat, probabil nici nu l-aş fi suspendat din funcţie şi cu siguranţă împreună cu reprezentanţii justiţiei s-ar fi găsit modalităţi de judecare cu mare celeritate pentru a lămuri foarte repede problema fiindcă este una extrem de importantă.

Primul ministru Ponta nu a avut curaj să facă acest lucru. A ales în schimb a treia variantă, cea mai proastă: domnul Ponta s-a folosit de influenţa pe care o are în calitate de premier şi a solicitat majorităţii parlamentare să nu încuviinţeze urmărirea penală. Parlamentul a executat ordinul.

E o variantă foarte proastă, fiindcă, una la mână, acum, domnul Ponta nu mai poate să demonstreze nimănui că a avut dreptate. A doua, mult mult mai gravă consecinţă, se creează o imagine negativă despre România, despre democraţia românească", a spus preşedintele Iohannis.

Citiţi în continuare integral declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis după şedinţa CSAT.

Astăzi am avut două evenimente notabile pe care vreau să le comentez pe scurt. Dimineață, un vot în Camera Deputaților, și după-amiază, a doua ședință din acest an a CSAT.

Despre şedinţa CSAT:

Mă voi referi prima dată la ședința CSAT unde primul punct de pe ordinea de zi a fost Strategia Națională de Apărare pe care am prezentat-o - este aceasta -, strategie pe care am intitulat-o «O Românie puternică în Europa și în lume». Am gândit această Strategie ca pe un document integrator, care oferă o viziune și o direcție în materie de securitate națională. Viziunea mea este aceea a unei Românii puternice în Europa și în lume. O Românie puternică înseamnă pentru mine cel puțin trei lucruri: un stat care își apără cetățenii oriunde s-ar afla ei, o țară care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale; care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelență, care pune prioritate pe educație și sănătate, și, în al treilea rând, un stat care contribuie menținerea securității colective alături de partenerii ei și la promovarea democrației și libertății.

Toate acestea presupun din partea noastră continuitate în angajamente și predictibilitate în acțiuni. Continuitatea și predictibilitatea ne fac o țară credibilă și o resursă de încredere într-o regiune complicată. În această construcție, evident Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la NATO, apartenența la UE sunt toate reafirmate ca piloni ai politicii noastre externe și de securitate.

Una dintre principalele noutăți aduse de această Strategie este conceptul de securitate națională extinsă. Securitatea națională nu este privită doar prin perspectiva apărării, ci prin evaluarea aspectelor care țin de ordine publică, economie, infrastructură, educație, sănătate, mediu, cultură, fiindcă toate acestea au impact asupra securității naționale. Membrii CSAT au decis promovarea Strategiei naţionale de apărare a ţării către Parlamentul României pentru aprobarea acesteia în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Au fost foarte multe subiecte pe ordinea de zi. Vreau să menționez, în continuare, doar câteva. Am căzut cu toții de acord că problema defrișărilor ilegale ține de securitatea națională și că se impune s-o urmărim cu atenție la cel mai înalt nivel. CSAT a decis în acest sens ca Guvernul României să ia măsuri pentru schimbarea actualului cadru legislativ, astfel încât să existe o legislație coerentă, clară și riguroasă, care să nu mai permită perpetuarea acestui fenomen.

Totodată, Consiliul a hotărât ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu celelalte instituţii responsabile în domeniu, să întreprindă măsurile necesare pentru identificarea terenurilor agricole degradate şi potenţial poluate, care pot face obiectul împăduririlor şi să stabilească măsuri complete pentru monitorizarea şi controlul activităţilor de amenajament, împădurire şi exploatare a fondului forestier, precum şi pentru stimularea producţiei interne de produse finite.

CSAT a aprobat astăzi forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2016. Un alt punct pe ordinea de zi l-a constituit analiza şi aprobarea Planului-cadru pentru continuarea procesului de restructurare şi modernizare a Armatei României, în anul 2015, în scopul realizării unei capacităţi de reacţie adecvată misiunilor stabilite prin planurile de apărare strategică, naţională şi/sau ale Alianţei. În acelaşi context, membrii Consiliului au aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă. Membrii Consiliului au fost informaţi și cu privire la activităţile ce privesc pregătirea Consiliului European din iunie 2015, pe dimensiunea politicii de securitate şi apărare comună. În acest context, am decis ca România să pledeze pentru iniţierea la Consiliul European a procesului de redactare a unei noi Strategii Europene de Securitate.

Despre votul din plenul Camerei Deputaţilor:

În legătură cu votul dat astăzi în Parlament, pot să spun că astăzi este o zi tristă pentru democrația din România, o zi tristă pentru milioanele de cetățeni care cred în valorile democratice, care își doresc o politică făcută cu responsabilitate, cu integritate și onoare.

Să distrugi instituții și principii pentru a salva cariera unei persoane este, din punctul meu de vedere, inacceptabil într-o democrație.

Am văzut cu toții că procurorii DNA îl acuză pe prim-ministrul Victor Ponta de fapte penale. Am văzut, de asemenea, că prim-ministrul se declară nevinovat.

Nici Parlamentul, nici eu, nici dumneavoastră, nu putem să stabilim cine are dreptate: procurorii sau prim-ministrul Ponta. Singurii care sunt calificați să facă acest lucru sunt judecătorii. Dar pentru aceasta speța trebuie să ajungă în fața instanței.

Prim-ministrul Victor Ponta a avut la dispoziție trei variante de reacție. Prima, după părerea mea cea mai bună și cea mai onorabilă, ar fi fost să demisioneze și să se pună la dispoziția justiției. A decis să nu facă acest lucru.

A doua variantă pe care ar fi avut-o la dispoziţie este să-şi convingă colegii din majoritatea parlamentară să încuviinţeze urmărirea penală, să se pună la dispoziţia procurorilor şi a judecătorilor şi să dovedească, practic, că este aşa cum spunea, că este nevinovat.

Dacă aşa s-ar fi întâmplat, probabil nici nu l-aş fi suspendat din funcţie şi, cu siguranţă, împreună cu reprezentanţii justiţiei, s-ar fi găsit modalităţi de judecare cu mare celeritate pentru a lămuri foarte repede problema, fiindcă este una extrem de importantă. Prim-ministrul Victor Ponta n-a avut curaj să facă acest lucru.

A ales în schimb a treia variantă, cea mai proastă. Domnul Ponta s-a folosit de influenţa pe care o are din calitatea de prim-ministru şi a solicitat majorităţii parlamentare să nu încuviinţeze urmărirea penală.
Parlamentul a executat ordinul. Este o variantă foarte proastă fiindcă, unu la mână, acum, domnul Ponta nu mai poate să demonstreze nimănui că a avut dreptate. A doua mult, mult mai gravă consecință: se creează o imagine negativă despre România, despre democraţia românească. Domnul Ponta a ales să sacrifice interesul României pentru interesul propriu.

Din acest motiv, am spus că este o zi tristă pentru democraţia din România.
Ce să înţeleagă un cetăţean simplu de aici? Că oricine este acuzat de o faptă penală poate fi cercetat şi judecat, dar prim-ministrul nu, fiindcă dispune de o majoritate parlamentară.
Ce să înţeleagă un simplu ales local de aici? Că el poate să fie cercetat şi judecat pentru conflict de interese, dar prim-ministrul nu, pentru că dispune de o majoritate parlamentară!
Ce să înţeleagă un simplu parlamentar de aici? Că el poate să fie cercetat pentru conflict de interese dacă şi-a angajat un neam la Biroul parlamentar, dar prim-ministrul nu, fiindcă dispune de o majoritate parlamentară!
Ce să înţelegem cu toţii de aici? Că există două Românii, una a oamenilor simpli şi una a domnului Ponta?