Kovesi cere sesizarea Senatului pentru urmărirea penală a lui Oprea pentru UCIDERE din culpă

| 01 sep, 16:03

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, cere sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi penale a lui Gabriel Oprea, fost vicepremier şi ministru de Interne, pentru o nouă faptă, respectiv ucidere din culpă.

DNA precizează că din probele administrate până în acest moment au reieşit indicii rezonabile cu privire la săvârşirea unei noi infracţiuni faţă de cele pentru care se efectua deja urmărirea penală. 

"În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al DNA a transmis procurorului general referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Gabriel Oprea, senator, fost viceprim-ministru pentru Securitate Naţională şi ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, în perioada în care a deţinut funcţia ministerială", menţionează DNA. 

Procurorii arată că, în seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19,00, agentul de poliţie Bogdan Gigină a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul. 

"La momentul producerii accidentului, victima Bogdan Gigină făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire al ministrului Oprea. Acest dispozitiv, asigurat de către Brigada de Poliţie Rutieră din cadrul DGPMB, era format dintr-un motociclist rutier (victima Gigină) şi un echipaj format dintr-un ofiţer şi un agent de poliţie aflaţi într-un autoturism de poliţie rutieră. Acest dispozitiv preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul Gabriel Oprea. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea se deplasa către locuinţa sa situată în cartierul Cotroceni", se spune în comunicat. 

Anchetatorii au reţinut că, din probele administrate, rezultă indicii rezonabile că, încălcând dispoziţiile legale care reglementează însoţirea demnitarilor, ministrul de Interne Oprea a dispus, pentru sine, să beneficieze de însoţire cu echipaje de poliţie rutieră cu titlu permanent, ca acestea să fie formate atât dintr-un autoturism de poliţie rutieră (un agent şi un ofiţer de poliţie rutieră), cât şi dintr-o motocicletă a poliţiei rutiere. 

"Lucrătorii respectivi funcţionau în cadrul compartimentului special din cadrul Brigăzii Rutiere a DGPMB care asigură însoţirea coloanelor oficiale. Au fost desemnaţi lucrători care aveau atribuţii exclusive de însoţire a ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a trei poliţişti pentru fiecare post (două schimburi şi o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziţia ministrului, aşteptând-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinaţiei. Din analiza documentelor care atestă componenţa zilnică a misiunilor de însoţire şi deplasările efectuate, rezultă că ministrul Oprea realiza în medie aproximativ cinci deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoţit de echipaje ale poliţiei rutiere", au constatat procurorii. 

DNA menţionează că numărul total al acestor misiuni este de aproximativ trei ori mai mare decât cele realizate în aceeaşi perioadă pentru însoţirea preşedintelui României şi de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptăţiţi la însoţire permanentă, conform prevederilor legale. 

"Fiecare deplasare presupunea redirecţionarea şi a unui număr semnificativ de agenţi de poliţie de la posturile unde îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul, cu consecinţa perturbării modului în care se realizează activitatea de supraveghere, îndrumare şi control al traficului. De exemplu, în seara de 20 octombrie 2015, când s-a produs accidentul, dispozitivul a fost format din 27 de poliţişti aflaţi în intersecţiile de pe traseu. În acele situaţii, intersecţiile în care acţionau agenţii de poliţie nu erau alese în funcţie de valorile de trafic, iar manevrele de dirijare nu urmăreau optimizarea circulaţiei, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului", se mai arată în comunicat. 

DNA mai precizează că, în condiţiile în care numărul de agenţi de poliţie care desfăşoară la un anumit moment dat activităţi de dirijare a traficului pe raza întregului municipiu Bucureşti variază între 60 şi 80, asigurarea dispozitivului de siguranţă pentru fiecare demnitar presupune că o parte importantă din resursele Brigăzii de Poliţie Rutieră este alocată exclusiv activităţii de însoţire, cu afectarea celorlalte responsabilităţi. Totodată, arată DNA, un număr important de intersecţii cu valori mari de trafic nu pot fi dirijate de către agenţii de poliţie care trebuie să se deplaseze pentru a asigura traseul coloanelor oficiale. 

"Aşadar, profitând de autoritatea pe care funcţia de ministru de interne i-o conferea asupra funcţionarilor publici din cadrul acestui minister, Oprea a determinat atât însoţirea sa permanentă cu echipaje ale poliţiei rutiere, cât şi modalitatea de formare a acestor echipaje, respectiv folosirea unei motociclete a poliţiei rutiere pentru a facilita deplasarea cu viteză a coloanei oficiale astfel formate. Existenţa unei motociclete de poliţie care deschidea coloana oficială a ministrului de interne permitea deplasarea cu viteză mare a coloanei, motociclistul fiind în măsură a circula mai repede şi a dirija circulaţia în intersecţiile pe unde avea să treacă coloana ministrului, astfel încât să permită trecerea acesteia în condiţii optime de trafic rutier", susţin procurorii. 

Pe de altă parte, DNA subliniază că trebuie avut în vedere faptul că prezenţa unui motociclist ca deschizător al coloanei oficiale reprezintă un element care implică un risc suplimentar, mai cu seamă în cazul deplasărilor în regim de viteză sporită.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ