La ce putem să ne așteptăm de la USL și Băsescu în 2014

Pentru adepții realpolitik, aceeași problemă: nu există posibilitatea de blat, în nicio zonă a eșichierului politic, care să evite conflictele ce vor urma între USL și Traian Băsescu. Poate că merită menționat aici că ne referim la nucleul dur al USL, în ipoteza că nu se liniștesc relațiile cu PNL și nu se clarifică apele în timp util, iar din uniune va mai rămâne doar acest nucleu dur, PSD plus UNPR, împreună cu PC și cu posibila adăugare benefică, dar nu obligatorie, UDMR.

Speranțele premierului Victor Ponta, după cum am văzut merg în continuare în sensul menținerii formulei actuale a USL. Social-democratul a ripostat până acum temperat la sfidările colegului liberal, o performanță notabilă în retrospectiva unui an agitat din punct de vedere politic. Este drept că Ponta și-a pus baioneta la armă, dar încă n-a scos floricica care se afla tot acolo, semn că posibilitatea unui consens cu Antonescu încă nu s-a pierdut. Cea mai importantă mișcare, pentru prima oară, va fi reacția de răspuns a lui Crin Antonescu. Va realiza oare liberalul, măcar în ceasul al unsprezecelea, că Victor Ponta de o bună bucatăde vreme îl creditează mai mult decât cel mai permisiv analist politic din piața de mass media? Probabilitatea ca relația dintre cei doi să se clarifice definitiv acum, pe ultima sută de metri a lui 2013 este considerabilă. În funcție de cum vor percuta liberalii cartușul real, care așteaptă pe țeava Comisiei Nana, vom putea spune din ianuarie cum a devenit relația celor doi. Însă, un lucru este clar, se va termina cu tangoul care a caracterizat ultima perioadă. Cum se va cristaliza relația celor doi lideri ai USL, în gerul acestei ierni, așa va rămâne până la finele anului viitor. Regimentele disciplinate ale PSD așteaptă un ordin clar și, asemenea legiunilor romane de odinioară, se vor raporta la Antonescu exact așa cum va suna ordinul de la centru: îl băgăm sub scut sau vi-l livrăm pe scut... Mărturisesc că, personal, mă aflu pe linia de demarcație ce separă scepticii de optimismul moderat al premierului. Nu cred dar sper ca Victor Ponta să aibă dreptate și liderul liberal să-și descopere o nesperată resursă de luciditate pe care s-o exploateze cu răbdare până la ultima picătură, pe toată durata anului viitor.

Băsescu va arunca cele mai mari resurse în jocul politic din 2014. Indiferent pe cine și cum va sprijini, principalul său mesaj, poate singurul, va fi cel unionist, de unire cu Moldova. Așteptați-vă la pretenții de deputăție peste Prut din partea autocratului care va împlini curând un deceniu la Cotroceni. Atacurile sale se vor concentra din ce în ce mai mult la vârf, spre liderii marcanți ai USL, în frunte cu Victor Ponta. Acest lucru nu înseamnă, desigur, că atacurile generaliste de până acum, la Parlament și la Guvern, vor dispărea cu totul. De fapt, în Parlament ar trebui să-și pună toți adversarii lui Băsescu o mare speranță. După cum vor ști să-și joace asul recent dobândit, cel al prerogativelor supreme ce revin legislativului, al comisiilor de control printre altele, Parlamentul va putea să-și recâștige importanța și puterea știrbită de Băsescu.

Comisia Nana este binevenită, nu numai pentru că prea mulți presimt că este ceva putred în Călărași. Se trezește investigația în orice jurnalist adevărat numai la dacă luăm la analizat textul aproape oficial al propagandei băsiste, acea povestioară suferind de cretinism-gușogen, conform căreia Ioana Băsescu împreună cu ilustrul său tată au făcut un veritabil gest patriotic, răscumpărând pâmântul românesc de la un italian... Săracii de ei, cum și-au sacrificat ei resursele și relațiile sus-puse ca să smulgă 300 de hectare de arabil de la străinii care nici nu mai sunt atât de străini, nu-i așa, din moment ce toți facem parte dintr-o mare și puternică Uniune Europeană... Ce se ascunde în spatele acestor texte de xenofobie medievală? Iată o întrebare la care ar trebui să răspundă Comisia Nana.

Cred că totul va depinde de intuiția politică a aleșilor, care ar trebui să ajungă la concluzia că aceasta este calea de urmat. Așa cum nu se poate pune în discuție mecanismul prin care Justiția își îndeplinește funcția în această țară, similar, nici Parlamentului să nu i se mai conteste îndreptățirea indiscutabilă de a cerceta prin comisii orice și pe oricine găsește de cuviință, mare atenție, indiferent de rezultat.

Dacă Justiția nu găsește pe cineva vinovat, nu spunem că Justiția n-ar fi bună și că s-ar putea renunța la ea. Principial, de recunoașterea faptului că Justiția nu face vinovați ci dreptate, depinde și viitorul legislativului românesc, redus pe nedrept în ultimii ani la stadiul de păpușă vodoo, perfect blamabilă și numai bună să înfigă unul sau altul ace în aceasta, în funcție de adversarii sau interesele politice personale.

Trebuie să statutăm că, similar Justiției, Parlamentul prin comisiile sale face dreptate în politică, nu vinovați. Că va fi găsit vinovat sau nu Băsescu, în cazul controversatelor terenuri agricole din Călărași, din punct de vedere principial este absolut irelevant. Important este ca Parlamentul României să-și exercite acest drept fundamental, întărindu-se astfel și ieșind din zona de umbră și neputință în care a fost împins de mai bine de zece ani încoace.

Asemenea unui partid oarecare, legislativul român a fost ținta unor atacuri politice, unele explicite, altele implicite și acest fapt indubitabil ar trebui să fie cea mai importantă temă de gândire pentru serviciile de informații românești și în 2014. Dacă între partide atacurile sunt uzuale, permise și chiar recomandabile, nu la fel stă treaba cu cei care atacă însuși fundamentul democrației din această țară. Oricine atacă legislativul țării, în ansamblul său, poate fi considerat din oficiu un adversar al statului și al societății. Orice ar sugera unii sau alții, nu suntem și nu vom fi niciodată o republică prezidențială, nu după episodul Târgoviște.

Parlamentul ar trebui să uzeze și în 2014 de prerogativele sale, în ideea că ce nu folosim slăbește, apoi se pierde iremediabil. Comisia Nana, indiferent de rezultatele sale, trebuie să fie urmată și de alte comisii care să-și propună să facă lumină în domenii voit ocultate în ultimii zece ani. O sugestie care merită luată în calcul, dacă tot vom vorbi în 2014 despre unirea cu Moldova, ar fi piața țigărilor de contrabandă, o piață estimată la 10 miliarde de euro anual și care are influențe de rău augur în politic, provocând spasme la vârf conducerii politice de odinioară. Românii nu vor avea decât de câștigat dacă o comisie parlamentară va face în sfârșit lumină și în acest caz în care se pare că Justiția a fost împiedicată.

Cine este ”regina” la care s-a făcut referire în cazul vameșilor arestați și mai ales cu cine a intrat această ”regină” în conflict? Dezvăluirea a fost în mod evident evitată în ultimul moment, ceea ce dovedește că tot scandalul a fost doar o pisică arătată, o atenționare menită să acopere și mai tare identitatea celui care controlează această contrabandă.

Ce s-a întâmplat în Dubai, cine și ce sume a livrat acolo, pentru ce și mai ales pentru cine? Dacă tot vom avea parte de un an de ”deranj” electoral, poate vom reuși să îmbinăm utilul cu plăcutul, clarificând din prea multele nebuloase ale anilor trecuți, într-un binevenit efort investigativ menit să facă dreptate și să mai reducă din elanul și impetuozitatea celor care, știindu-se protejați, se pretind măicuțele imaculate ale guvernărilor de toată jena din ultimii ani.

Acestea fiind spuse, vă rog să-mi permiteți să profit de această ocazie pentru a vă ura vouă, tuturor cititorilor obiectiv.info, cele mai frumoase și mai fericite Sărbători de iarnă și un an nou mai bun și cu mult mai multe împliniri!