La viitoarele alegeri europarlamentare, PSD este în pole position
În egală măsură, candidaturile separate nu înseamnă ca PSD şi PNL vor deveni adversare la baionetă, ci vor semna, cel mai probabil, pe un pact de neagresiune reciprocă în campania electorală care va preceda europarlamentarele. Totuşi, contrastul dintre PSD şi PNL în perspectiva alegerilor pentru PE este evident. În timp ce social-democraţii sunt pe val, liberalii pierd teren constant.
În contextul apropierii alegerilor pentru Parlamentul European ce vor avea loc în mai 2014, partidele politice îşi fac deja calcule. Scrutinul este deosebit de important nu doar din perspectiva mizelor interne, cât mai ales în contextul schimbării balanţei de putere. Parlamentul European numără 766 de membri, iar în actuala legislatură majoritatea este deţinută de grupul popularilor, cu 274 de mandate, urmat de socialişti cu 195 de mandate şi de ALDE cu 85 de mandate. Dacă votul pentru PE va confirma dinamica politică din majoritatea ţărilor UE, atunci probabilitatea ca PES să depășească PPE este foarte mare, ceea ce se traduce printr-o reaşezare a raporturilor dintre principalele forţe politice la nivelul Parlamentului European.
În ceea ce priveşte competiţia internă pentru PE, ierarhia prezintă schimbări majore comparativ cu scrutinul similar din 2009. În prezent, din cei 32 de parlamentari europeni români, 14 sunt afiliaţi PPE, 11 sunt afiliaţi PES, 4 sunt afiliaţi ALDE, iar 3 sunt neafiliaţi. Dată fiind cota foarte bună în sondaje a PSD (în jurul a 40%), social-democraţii sunt favoriţii la câștigarea europarlamentarelor. În plus, având în vedere că în Europa curentul socialist câștigă teren este posibil ca în primăvară să avem o forță de stânga bine conturată în PE.
Trebuie menţionat că PSD şi PNL vor candida separat la alegerile pentru PE şi nu sub umbrela USL. Desigur, această separare este dictată de apartenenţa principalelor partide ale USL la familii europene distincte – PSD la cea a socialiştilor, PNL la cea a liberalilor. În egală măsură, candidaturile separate nu înseamnă ca PSD şi PNL vor deveni adversare la baionetă, ci vor semna, cel mai probabil, pe un pact de neagresiune reciprocă în campania electorală care va preceda europarlamentarele. Totuşi, contrastul dintre PSD şi PNL în perspectiva alegerilor pentru PE este evident. În timp ce social-democraţii sunt pe val, liberalii pierd teren constant.
În zona opoziţiei, situaţia nu este dintre cele mai fericite. PPDD şi PDL sunt anemiate atât din cauza scandalurilor interne, cât şi de pe urma exodului de membri din ultima perioadă. Democrat-liberalii au încercat o reîmprospătare a imaginii prin racolarea lui Cătălin Predoiu, dar este puţin probabil să apară surprize date fiind atât dificultăţile actuale pe care le traversează formaţiunea condusă de Vasile Blaga, cât şi precedentul dezastruos înregistrat la scrutinul pentru parlamentul intern din decembrie 2012.
Celălalt partid de opoziţie, PPDD, nu se simte nici el bine. De la intrarea în Parlament în decembrie 2012, formaţiunea fondată de Dan Diaconescu se află pe o tendinţă abruptă de scădere. Decăderea PPDD este potenţată şi de lipsa platformei mediatice OTV a cărei activitate a fost suspendată de CNA. Capul de listă al PPDD pentru scrutinul PE va fi însuşi Dan Senzaţionescu. După înfrângerea severă suferită în faţa lui Victor Ponta la alegerile din decembrie 2012 în colegiul din Gorj, Dan Diaconescu încă îşi linge rănile şi caută salvarea în candidatura pentru Parlamentul European.
Aşadar, competiția pentru PE are un favorit, PSD, în timp ce restul partidelor vor încerca să îşi arunce în luptă toate atuurile pentru a-şi maximiza rezultatele. Rămâne de văzut însă în ce măsură adversarii social-democraţilor vor reuşi să se ridice la înălţimea aşteptărilor.