Lazăr, în cererea de suspendare a procedurii de revocare: Ministrul Justiției a acționat cu exces de putere

Unul dintre motivele pentru care a fost iniţiată procedura de revocare este desfăşurarea anchetei privind intervenția jandarmeriei la protestul din 10 august, iar invocarea acestui motiv reprezintă ”o ingerinţă în activitatea concretă de instrumentare a unei cauze penale”, se arată în documentul depus de Augustin Lazăr la Curtea de Apel Alba Iulia și citat de Agerpres.

Procurorul general Augustin Lazăr a depus, în 2 noiembrie, la CA Alba Iulia, o acţiune în contencios administrativ, prin care cere suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie. Lazăr a solicitat, de asemenea, şi suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii menţionate, inclusiv a Raportului privind activitatea managerială a procurorului general.

”Solicităm instanţei să constate că, în procedura desfăşurată de ministrul justiţiei, care s-a finalizat prin propunerea de revocare, dreptul la apărare al procurorului vizat de această măsură nu a fost asigurat, nefiind în măsură să prezentăm ministrului, anterior formulării propunerii, motivele şi documentele care ar fi preîntâmpinat luarea acestei măsuri”, se arată în cererea depusă de procurorul general.

El aminteşte că, în cazul de faţă, controlul efectuat de către Inspecţia Judiciară la Parchetul de pe lângă ICCJ în anul 2017 nu a relevat nicio disfuncţie în activitatea instituţiei şi nicio deficienţă managerială.

”În acest context, este evident că propunerea ministrului Justiţiei are valoarea unei sancţiuni disciplinare”, opinează Lazăr.

Lazăr mai susţine că "procedura de evaluare întocmită de ministrul Justiţiei nu a îndeplinit cerinţele de transparenţă faţă de procurorul evaluat".

”În cauză se prefigurează elementele excesului de putere prin raportare la exigenţele cerute conduitei celorlalte autorităţi publice în raporturile cu autoritatea judecătorească şi procurorii, tocmai pentru asigurarea garanţiilor de imparţialitate obiectivă în îndeplinirea funcţiilor judiciare ale acestora. Trebuie avute în vedere şi <>, care permit magistraţilor să îşi exprime liber opiniile atunci când le este afectată independenţa sau când există riscul de a se aduce atingere separaţiei şi echilibrului puterilor în stat", se precizează în cerere.

Documentul citat mai arată că revocarea din funcţie şi retrogradarea reprezintă cazuri de modificare a raporturilor juridice de muncă, ce intervin cu titlu de sancţiune, fiind dispuse după o cercetare prealabilă, în care dreptul la apărare al celui vizat de aceste măsuri este garantat.

În document se mai arată că raportul de evaluare şi propunerea de revocare "nu au fost comunicate direct" procurorului general, anterior mediatizării concluziilor ministrului Justiţiei. "

Potrivit acestuia, ministrul Justiţiei a acţionat ”cu exces de putere, prin aceea că actele administrative a căror suspendare se solicită, deşi formal emise în limitele normei care prevede dreptul de apreciere, reţin motive ce nu corespund obiectivelor urmărite de lege, respectiv revocarea pentru motive ce ţin de eficienţa actului managerial".

Lazăr mai susţine că în cauză este îndeplinită şi "condiţia prevenirii unei pagube iminente", deoarece revocarea din funcţie a persoanei care ocupă funcţia de procuror general "conduce la o perturbare previzibilă gravă a funcţionării Ministerului Public, la afectarea statutului şi atribuţiilor procurorului general, inclusiv în ceea ce priveşte componenta de reprezentare internaţională şi continuitatea angajamentelor asumate în plan intern şi cu parteneri externi".

Pe 24 octombrie, Tudorel Toader a anunţat că a declanşat procedura de revocare.

Președintele Klaus Iohannis a precizat marți că nu va da niciun răspuns oficial legat de cererea lui Toader până ce judecătorii nu vor soluționa contestația lui Lazăr. Șeful statului a calificat drept ”aiuritoare” acțiunile ministrului justiției privind numirile și revocările din justiție.

Tag-uri: