Legea achiziţiilor publice: Statul vrea să renunţe la preţul cel mai mic

Guvernul spune că vrea să se asigure că lucrările făcute pe bani publici sunt şi de calitate, nu doar ieftine. Instituţiile statului aveau şi până acum posibilitatea să aleagă oferte mai scumpe şi de calitate mai bună, însă se temeau de controale.

„Practica de control în România te pune, adeseori, în situaţia de a te duce la preţul cel mai scăzut, că el e sfânt. (...) Se îndreaptă către criteriul care îl pune la adăpost, deşi ştie că ce urmează să i se presteze e de cea mai slabă calitate şi, adesea, imposibil de a fi făcut la minimi parametri de calitate”, declară Violeta Alexandru, directorul Institutului de Politici Publice, conform Digi24.

Din cele peste 33.000 de contracte publice încheiate în anul 2013, doar în 3% din cazuri s-a ținut cont și de calitate, nu doar de preț.

Doar unul din cele patru contracte de construire a autostrăzii Sebeş-Turda a fost atribuit de CNADNR firmelor care au avut preţul cel mai mic.

„Când mergem pe ideea de preţul cel mai scăzut, cum e acum, pentru a câştiga o licitaţie, cineva plusează foarte mult, se duce foarte jos şi, atunci, după ce câştigă, se încurajează munca la negru, salariile sunt foarte mici, totul întră într-o zonă gri, nu ai nimic de câştigat”, a declarat Narcis Neaga, directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Proiectul de modificare a legii schimbă setul de criterii în baza cărora se evaluează ofertele. Astfel, instituţiile publice vor fi obligate să ceară şi calitate, nu doar preţ mic de la firmele cărora le atribuie contracte. Noile reguli nu se vor aplica pentru o serie de contracte de servicii.