Legea restituirii proprietăților – Guvernul câștigă în fața PDL și a „samsarilor imobiliari”

În realitate, miza acestui conflict a fost dreptul de a reprezenta în spațiul public interesele românilor care au suferit în ultimii 70 de ani – pe de-o parte în urma proceselor de naționalizare derulat sub regimul comunist, pe de altă parte în urma procesului viciat de restituire a proprietăților din ultimele decenii. Entitatea politică ce va reuși să pună capăt acestei controverse – și se pare că aceasta este USL – va avea de câștigat cel putin ca imagine.

Situația restituirilor este una delicată. Până în acest moment s-au plătit circa 5 miliarde de euro despăgubiri și pe viitor mai rămân de plătit 8 miliarde de euro – această sumă reprezintă cea mai mare parte a datoriilor pe care trebuie să le onoreze statul român, mai mare chiar decât datoriile adunate privind drepturile bugetarilor, arieratele către autoritățile locale, restituirea taxei auto și medicamentele.

Din păcate, în ultimii ani, restiturea proprietăților s-a transformat dintr-o reparație istorică într-o mare afacere imobiliară. Totuși, guvernul își asumă în acest caz un rol salutar, luând asupra sa și responsabilitatea prevenirii abuzurilor și fraudelor comise de „samsarii imobiliari”, cum i-a definit premierul Victor Ponta. Ambiția executivului de a repara greșelile trecutului vine să întâmpine așteptările unor cetățeni nemulțumiți, care se consideră nedreptățiți de un grup de oameni fără scrupule, care s-au folosit de nefericirile altora pentru a se îmbogăți.

Clarificatoare sunt datele ANRP, potrivit cărora 26.000 de proprietari au primit mai puțini bani decât 1.000 de „samsari”. Mai exact, din totalul de 27.315 de dosare soluționate cu titlu de despăgubire, pentru 26.278 de proprietari de drept au fost alocate 6,4 miliarde de lei, în timp ce la 1.037 de deținători de contracte de cesiune (3,8% din totalul dosarelor!!!) a fost acordată 60% din valoarea totală a despăgubirilor din ultimii ani – 7 miliarde de lei.

Pe parcursul anilor, proprietarii adevărați s-au lovit așadar de atât de multe blocaje și amânări încât s-au simțit obligați să-și vândă drepturile litigioase către terți. Acum s-a ajuns la o situație în care ponderea reala a foștilor proprietari este foarte mică în comparație cu cei care dețin drepturile litigioase.

Exact în acest sens legea restituirii proprietăților se dorește a fi soluția pentru o problemă care a rămas nerezolvată din 1989, iar ideea de a combate fenomenul „samsarilor” a stat la baza implementării unui impozit de 85% pentru cei care nu sunt proprietari sau urmași, ci au cesionat drepturile litigioase. Pe lângă această măsură, noua lege îi exclude pe cesionari de la restituirile în natură, iar parcurile și spațiile verzi nu vor fi retrocedate.

De altfel, ca semn de stabilitate pe termen lung, Guvernul condus de Victor Ponta a decis să aplice o recomandare a CEDO cu privire la imobilele care găzduiesc școli sau spitale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului este de părere că destinația unor astfel de imobile ar trebui să fie menținută doar șapte-zece ani, iar USL a prevăzut în lege un termen maxim de 10 de ani.

Vizibil deranjat de această inițiativă legislativă, PDL l-a împins în față, pe 22 aprilie, pe prim-vicepreședintele Liviu Negoiță, care la acea dată anunța că democrat-liberalii vor ataca la CCR legea restituirii proprietăților, invocând motive de neconstituționalitate atât procedurale, cât și de fond.

PDL a propus la rândul său un proiect de lege pe această temă în 2010, care încă se află în labirintul procedural din Parlament. Deși a folosit mecanismul asumării răspunderii de zeci de ori, guvernul condus de Emil Boc nu a avut curajul să-și asume responsabilitatea pentru propriul proiectul de lege privind retrocedările.

Ca răspuns la această mutare, premierul Victor Ponta acuzat superficialitatea cu care PDL a tratat subiectul – doar pentru imagine, declarând recent că nici reprezentanții opoziției nu știu ce au contestat la CCR și acuzându-i pe aceștia că sunt liderii partidelor care susțin „samsarii imobiliari”.

Modul în care a fost formulată contestația a fost într-adevăr confuz și neinspirat, toată acțiunea reprezentând în realitate o încercare a democrat-liberalilor de a avea o poziție publică cu privire la acest subiect și de a combate acuzele aduse împotriva lor pentru lipsa de acțiune din ultimii ani. Drept urmare, Curtea Constituțională, care probabil a realizat dimensiunea jocurilor politice, a decis să ia o poziție fermă și a respins contestația.

Decizia CCR reprezintă un pas înainte, ținând cont că România, și implicit Guvernul, trebuie să acorde o importanță deosebită soluționării cazurilor aflate pe rolul CEDO privind imobilele confiscate de regimul comunist, iar soluția propusă trebuie să fie într-un acord total cu standardele europene și în colaborare cu instituțiile și structurile de specialitate ale Consiliului European și ale Uniunii Europene.

Urmează să vedem totuși cât de repede va fi promulgat actul normativ de Traian Băsescu. Între președinte și Guvern au existat negocieri și discuții premergătoare adoptării proiectului legii, iar șeful statului s-a poziționat în trecut în favoarea unei soluționări definitive a problemei, criticând procesul costisitor de până acum, care a generat fraudă și impostură. În plus, Traian Băsescu a declarat că dorește continuarea restituirilor respectând ideea „cei care au dreptul la o restituire să o primească, în natură sau în bani, dar s-o primească așa cum se evaluează ea astăzi”. Așadar, nu există semne că președintele s-ar opune noii legi, pentru că, dincolo de a intra în conflict cu Guvernul USL, astfel s-ar opune și sprijinului CEDO.