Lemnul Sfintei Cruci a ajuns la Bucureşti

'Semn sfânt al credinţei noastre în Hristos cel Răstignit şi Înviat, Sfânta Cruce ne arată cât de mare este iubirea lui Dumnezeu pentru oameni şi ne îndeamnă să ne luminăm cu această iubire smerită şi milostivă a jertfei Mântuitorului Iisus Hristos şi să ne hrănim cu Sfânta Euharistie, închinându-ne în aceste zile de sărbătoare la icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, care conţine un fragment din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul nostru Iisus Hristos, pentru mântuirea lumii', a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), vineri la finalul procesiunii Calea Sfinţilor pe Colina Bucuriei.

Alături de Sfânta Cruce sunt cinstite pe Colina Bucuriei şi moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, ca o încununare a Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, întrucât s-au împlinit 300 de ani de la jertfa lor martirică din data de 15 august 1714, la Constantinopol, a spus părintele patriarh.

'Aşezarea sfintelor moaşte ale Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, alături de lemnul Sfintei şi de Viaţă Făcătoarei Cruci ne arată şi astăzi că sfinţii împlinesc în timpul vieţii lor pe pământ drumul Sfintei Cruci ca fiind calea sfinţirii şi a sfinţeniei vieţii creştine', a mai spus patriarhul Daniel.

La rândul său, patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, şi-a exprimat bucuria de a fi împreună cu patriarhul Daniel, cu fraţii şi surorile din România.

"Dumnezeul nostru cel întreit în Treime preaslăvit ne-a învrednicit să fim împreună cu preafericirea voastră, cu fraţii şi surorile din ţara voastră, ţară stropită şi deci binecuvântată de sângele multor martiri, care şi-au dat viaţa pentru dragostea Domnului Nostru Iisus Hristos', a spus Teofil al III-lea, menţionând că 'venind de la Ierusalim, care este leagănul mărturisirii jertfei şi al învierii Domnului Nostru Iisus Hristos', aduce 'harul Sfântului Mormânt şi salutările creştinilor din Ţara Sfântă'.

'Aceste ţinuturi binecuvântate ale României şi Biserica sa nu sunt străine sau îndepărtate de noi, fiindcă predecesorii noştri, adică mari patriarhi ai oraşului sfânt Ierusalim, ca Dositei şi Hrisant, au lucrat ca îndrumători spirituali în aceste ţinuturi şi au reuşit, prin activitatea lor pastorală, spirituală şi educaţională, să păstreze intacte învăţăturile şi credinţa ortodoxă. În plus, ei au putut să păstreze tradiţiile bisericeşti şi identitatea etnic-culturală', a subliniat Teofil al III-lea, patriarhul Sfintei Cetăţi a Ierusalimului şi al întregii Palestine, al Siriei, Arabiei şi al Ţinuturilor de dincolo de Iordan, al Canei Galileii şi al Sfântului Sion (titulatura oficială a înaltului ierarh ortodox).

Patriarhul Teofil al III-lea vizitează pentru prima dată România la 29 de ani de la o vizită a unui patriarh al Ierusalimului în Patriarhia Română. În anul 1707, patriarhul Ierusalimului din acea vreme, Hrisant Nottara, a fost prezent la Bucureşti la sfinţirea Bisericii Sf. Gheorghe Nou, ctitorie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.

Icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena în care este încadrat un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei şi de Viaţă Făcătoarei Cruci este păstrată de Patriarhia Ierusalimului în tezaurul Bisericii Sfântului Mormânt şi al Bisericii Sfintei Învieri, alături de alte odoare sfinte.