Lenea judecătorilor CCR pune cruce modificării Constituției

Lovitură de teatru la mijlocul acestei săptămâni, după ce CCR a amânat decizia privind sesizarea de neconstituționalitate depusă de președintele Traian Băsescu cu privire la proiectul de lege prin care se coboară la 30% cvorumul necesar validării referendumului.

Conform explicațiilor oficiale, motivul acestei amânări a fost absența a trei judecători: Iulia Motoc, Daniel Morar și Petre Lăzăroiu (ultimii doi numiți de Președinție). Teoretic însă, şedinţa putea fi totuși ținută, în condițiile în care cvorumul legal, așa cum a recunoscut chiar președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, era de șase judecători. „Minimum şase trebuia să fie prezenţi, numai că este o decizie importantă şi nu putem să o luăm aşa, în fuga calului, cu patru... Data trecută când noi am dezbătut-o (Legea referendumului – n.r.) doi dintre cei prezenţi au avut o opinie separată. Se presupune că, dacă îşi păstrează votul, nu puteam să votăm oricum“, a încercat să explice situaţia Zegrean.

Ceea ce însă nu reușește să explice Augustin Zegrean este de ce Curtea a dat o amânare atât de lungă și nu a optat pentru o dată mai apropiată, să zicem peste o săptămână, astfel încât să nu pericliteze calendarul reformei constituționale. Ca specialiști în drept care sunt chemați să verifice îndeplinirea condițiilor legale pentru desfășurarea referendumurilor și a alegerilor (inclusiv a celor prezidențiale), judecătorii CCR știau foarte bine ce este în joc și ce efect va avea amânarea deciziei pentru 14 noiembrie.

Ei ar fi trebuit să știe că, chiar și în eventualitatea în care pe 14 noiembrie vor lua o decizie prin care să respingă sesizarea președintelui, această amânare îi oferă lui Traian Băsescu timp până pe 24 noiembrie să promulge legea. Or, președintele a demonstrat cât se poate de clar că este dispus la orice ca să saboteze reforma constituțională și este de așteptat să facă tot posibilul să tragă de timp, promulgând legea în ultimul moment.

Altfel spus, într-un asemenea scenariu, termenul de un an de zile impus anterior de CCR pentru aplicarea efectivă a legii va începe să curgă după 24 noiembrie. Ca urmare, doar referendumurile care se vor organiza după 24 noiembrie 2014 se vor putea desfășura după regula cvorumului de 30%.

Pe de altă parte, conform legii alegerilor prezidențiale, scrutinul pentru Palatul Cotroceni poate fi organizat doar duminica și numai în luna noiembrie 2014 (respectiv cu o lună înainte de expirarea mandatului de cinci ani al președintelui). Ca urmare, în contextul amânării date de CCR, rămâne extrem de puțin spațiu de manevră pentru organizarea simultană a primului tur al prezidențialelor și al referendumului de aprobare a viitoarei Constituții.

Așa stând lucrurile, nu trebuie să fii cine știe ce specialist în drept constituțional ca să îți dai seama că CCR sabotează în mod indirect reforma constituțională, printr-o decizie care nu are nicio justificare legală. Curtea Constituțională se pune astfel în calea consolidării democrației românești și a clarificării neclarităților din Legea Fundamentală pe care a fost chemată de atâtea ori să le medieze.