Liberalii cad în capcanele întinse de Băsescu. Frunzăverde cere suspendarea şefului statului

Fostul lider PDL a declarat că „Băsescu a redevenit arogant pentru că USL i-a permis acest lucru. împotriva celor 7,4 milioane de români. Cred că nu se poate coabita cu Traian Băsescu, cred că prezenţa lui la Cotroceni nu este benefică pentru România, consider că USL ar trebui să înceapă demersurile să-l suspende pe Traian Băsescu. Nu vom putea coabita cu el până în decembrie 2014. Declaraţiile lui Băsescu ar trebui să-i convingă pe Victor Ponta şi Crin Antonescu să înceapă demersurile pentru suspendare. Declaraţiile lui fac rău ţării. El denunţă acest pact de coabitare”.

Poziţia exprimată de Sorin Frunzăverde reprezintă o greşeală strategică. Avântul vicepreşedintelui liberal trădează reflexele dobândite în partidul pe care Traian Băsescu l-a condus înainte de a deveni preşedinte al României. Comportamentul conflictual pe care îl afişează Sorin Frunzăverde, specific majorităţii oamenilor care au stat alături de Traian Băsescu, nu face decât să amplifice problemele, nicidecum să le rezolve.

Ideea unui nou referendum pentru suspendare este neserioasă şi riscă să antreneze consecinţe nefaste pentru România. În urma pactului de coabitare şi ca urmare a reţinerii lui Victor Ponta în a alimenta conflictele politice cu Palatul Cotroceni, România a fost stabilizată politic, cu efecte economice benefice. După suspendarea din vara anului 2012, România a avut de recuperat prejudiciile de imagine generate de apropiaţii lui Traian Băsescu care au discreditat permanent România prin răspândirea de minciuni şi aprecieri alarmiste false. Printr-o serie de vizite externe şi prin dialog constant cu liderii occidentali, guvernarea USL a reuşit să demonstreze că România este un stat de drept care respectă pe deplin principiile democratice. În acest context, a relua tema suspendarii de fiecare dată când Traian Băsescu se manifestă conflictual denotă o abordare superficială şi păguboasă pentru România. O atitudine care pune pe primul loc emoţiile de partid şi capriciile personale, în locul interesului public de a evita provocarea unei crize politice şi instituţionale costisitoare pentru întreaga ţară.

Nu trebuie uitat faptul că stabilitatea economică şi reuşitele macroeconomice înregistrate de Cabinetul Ponta sunt rezultatele unui climat de normalitate pe scena politică. Pentru a continua pe aceeaşi linie, este necesară menţinerea unui mediu politic propice, dincolo de derapajele conflictuale ale lui Traian Băsescu, apărute pe fondul dezinteresului media faţă de mandatul său ca preşedinte şi mai ales faţă de noul său proiect politic de suflet, Mişcarea Populară. Or, interesul unei guvernari responsabile este acela de a menţine buna funcţionare a instituţiilor statului, nu de a le angrena în conflicte din care românii nu au decât de pierdut.

Nu în ultimul rând, ipoteza suspendării nu poate fi luată în calcul nici din perspectiva verdictului Curtii Constituţionale privind pragul necesar validării referendumurilor. Altfel spus, se aplică aceleaşi prevederi ca şi în cazul refernedumului anterior pentru demitere, ceea ce înseamnă că, indiferent de antipatia românilor faţă de preşedintele Băsescu, ipoteza ca la referendum să participe 50%+1din cei prezenţi pe listele electorale este nulă.

În lumina acestor argumente, cea mai bună opţiune pentru USL este aceea de a-l ignora pe  Traian Băsescu şi de a aştepta în linişte încheierea mandatului său în 2014, când românii îşi vor putea alege un nou preşedinte.