Liberalii continuă să pregătească terenul pentru alianţa cu Băsescu

Astfel, liberalii care încă i-au rămas fideli lui Crin Antonescu nu pierd niciun prilej pentru a aduce în discuţie planurile conducerii după alegerile pentru Parlamentul European. Este şi cazul Ramonei Mănescu, candidată pentru un nou mandat de europarlamentar, care a evocat necesitatea coagulării forţelor de dreapta într-un proiect comun, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Constanţa. "Trecerea pragului de 20 la sută de către PNL la europarlamentare va fi un semnal puternic dat dreptei din România. PNL este liderul dreptei şi PNL cred că va coagula din acel moment, poate chiar şi candidat comun la prezidenţiale, de ce nu, discuţiile pot începe din acel punct. Noi trebuie să dovedim că trecem acest prag de 20 la sută pentru a consolida imaginea de lider al dreptei şi acesta este obiectivul nostru”, a afirmat Ramona Mănescu.

Discursul Ramonei Mănescu trădează însă un optimism exagerat. Ţinta vizată de PNL, adică 20% la alegerile europarlamentare este nerealistă, în contextul în care partidul este cotat în mai toate sondajele de opinie în jurul valorii de 15%. Mai plauzibil poate fi scenariul în care PNL ar pierde inclusiv locul al doilea în scrutinul pentru PE în faţa PDL, cu toate că formaţiunea condusă de Vasile Blaga este în continuare percepută drept principala responsabilă pentru deteriorarea nivelului de trai al românilor.

Totodată, intenţia liberalilor de a coagula un proiect comun în jurul PNL în perspectiva alegerilor prezidenţiale este iluzoriu. Dacă o astfel de formula va fi în cele din urmă agreată, atunci cu siguranţă ea se va concretiza în termenii propuşi de Traian Băsescu, nicidecum în varianta dorită de PNL. Şeful statului a dovedit deja în repetate rânduri că este inflexibil în ceea ce înseamnă o formulă de alianţă a partidelor de dreapta, alta decât cea în jurul său şi a PMP. Prin urmare, este extrem de puţin probabil că Traian Băsescu va face concesii de acum înainte, mai ales că cel direct interesat de reglarea unei formule comune este în primul rând Crin Antonescu, care speră în continuare să capitalizeze voturile electoratului încă fidel preşedintelui în funcţie.

În acest context, nu sunt deloc întâmplătoare nici discuţiile din ultimele săptămâni legate de o eventuală trecere a PNL de la grupul ALDE în cel al PPE. Transferul nu este cel mai probabil străin de Traian Băsescu şi demonstrează o dată în plus că liberalii sunt gata să acţioneze în funcţie de pretenţiile şefului statului astfel încât să obţină intrarea în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din luna noeimbrie.

Toate calculele liberalilor se întemeiază însă pe premise greşite. În orice formulă ar încerca să “vândă” electoratului un parteneriat cu Traian Băsescu, realitatea este că liderul liberal este perceput drept principalul vinovat de ruperea USL, alianţă care a asigurat coerenţa guvernării şi îndeplinirea angajamentelor asumate în faţa cetăţenilor după dezastrul cabinetelor Boc şi Ungureanu.  

Crin Antonescu a ales să nesocotească madatul primit în decembrie 2012, iar consecinţele deciziei vor fi cu siguranţă decontate din punct de vedere electoral. Mai întâi în alegerile europarlamentare unde PNL cel mai probabil nu va atinge pragul de 20% propus, şi mai apoi în alegerile prezidenţiale. Dacă Crin Antonescu este cel care va candida – fiindcă nici măcar această ipoteză nu mai este sigură, dacă PNL nu-şi îndeplineşte obiectivul în scrutinul pentru PE – atunci liderul PNL va primi voturi, însă nu pentru a deveni preşedinte. Va primiu, în schimb, voturi de blam pentru că a ales să se coalizeze cu Traian Băsescu, preşedintele care în 10 ani de mandat a destructurat România şi a instaurat conflictul la rang de politică de stat în România.