Consultant în turism: Românii redescoperă destinaţiile turistice din propria ţară
Restricţiile de călătorie şi dorinţa de a avea o vacanţă sigură în contextul crizei sanitare actuale i-a determinat pe românii să opteze pentru vacanţe în ţară, o analiză evidenţiind faptul că turismul rural şi agroturistic au avut de câştigat, în timp ce unităţile de cazare din staţiunile montane au fost evitate de turişti.
"Aşa cum am estimat încă de la izbucnirea pandemiei Covid-19, era evident că românii vor călători în acest an preponderent în propria lor ţară. În sezonul de vară am observat două tendinţe pe partea de turism intern. O parte dintre turişti aleg Litoralul românesc, aşa cum este normal în această perioadă, iar o altă parte optează pentru turismul verde, în natură, unde beneficiază de condiţii de izolare. În această a doua situaţie, mulţi români au avut ocazia să redescopere o altă Românie, cu foarte multe obiective şi atracţii turistice", afirmă consultantul în turism Traian Bădulescu, citat de Agerpres.
Consultantul în turism a explicat că cei mai mulţi români preferă pensiunile construite tradiţional, mai aproape de natură, prelungindu-şi sejururile de la weekend-uri până la 6-7 nopţi.
Într-un top al celor mai solicitate regiuni turistice, pe primul loc se află în continuare litoralul românesc, ca număr de turişti, deoarece reprezintă o formă de turism de masă, asigură plajă şi mare şi are şi cele mai multe locuri de cazare.
"Imediat după Litoral, Delta Dunării a înregistrat o creştere extraordinar de mare. Atât pensiunile şi vilele, precum şi hotelurile din Deltă sunt foarte solicitate, mai ales în weekend-uri multe dintre ele având un grad de ocupare de 100%. Alte regiuni cu turism rural dezvoltat solicitate mult sunt Bran-Moieciu, Mărginimea Sibiului, Oltenia de sub Munte, Munţii Apuseni, Ţinutul Secuiesc şi Maramureş. De asemenea, a luat amploare şi turismul rural din proximitatea Bucureştiului, şi aici mă refer la zone precum Snagov, Comana, Măgureni de Prahova, Satul Banului sau Valea Prahovei în sine", afirmă Bădulescu.
Cele mai mari perdante ale perioadei au fost staţiunile montane, gen Poiana Braşov sau Predeal, care au avut un grad de ocupare de doar 20-25%.