UPDATE 13.00 Liviu Dragnea a declarat că nu a făcut această contestație pentru că ar vrea „albirea cazierului” ci pentru că „are dreptul să știe de ce a fost condamnat”.
„Nu e vorba de albirea cazierului. E vorba de dreptul de a face această contestație. Pentru că un om care a fost condamnat are dreptul să știe de ce a fost condamnat. De asemenea, are dreptul să fie sigur că toți judecătorii au participat la luarea acelei decizii. Pentru că aici este vorba despre viața unui om. Am înțeles că mi s-a mărit pedeapsa pentru că am îndrăznit să nu spun că sunt vinovat”, a spus liderul PSD.
Judecătorul Cristi Danileț a explicat că doar minuta trebuie semnată obligatoriu doar de judecătorii care au participat la un proces altfel soluția este nulă. În ceea ce privește motivarea hotărârii, magistratul a atras atenția că dacă judecătorul implicat în proces nu o poate semna din varii motive, poate fi semnată de altcineva, fără ca validitatea soluției să fie afectată.
„A apărut ieri o știre cum că o hotărâre de condamnare a unei persoane ar fi nulă dacă judecătorul nu mai poate semna motivarea hotărârii. Aș vrea să spun din capul locului că este o prostie. Iată de ce:
- una este soluția, alta este motivarea hotărârii: prima se dă imediat ce se termină procesul (și se consemnează într-un document scurt numit „minută”), cealaltă se redactează în termen recomandat a fi de 30 zile (și se consemnează în documentul numit hotărâre care este „sentință” pentru prima instanță, respectiv „decizie” pentru instanța de apel);
- MINUTA trebuie semnată obligatoriu (numai) de către toți judecătorii care au participat la proces, conf. art. 392 C.pr.pen prin urmare, dacă unul dintre ei părăsește magistratura, dispare sau decedează între momentul în care a ieșit din sală și momentul în care trebuia să dea soluția, procesul se reia de la ultima fază, judecătorul în cauză fiind înlocuit de un altul;
- după ce este motivată soluția dată deja, HOTĂRÂREA trebuie semnată de aceiași judecători care au dat soluția și de grefier; uneori, în perioada de timp de la adoptarea soluției până la motivarea și semnarea ei, e posibil ca persoana să părăseasă magistratura, să se interneze, să dispară sau să decedeze, astfel că în locul ei va semna președintele de complet sau instanță (pentru judecătorul lipsă), respectiv grefierul-șef (pentru grefierul lipsă), conf. art. 406 alin. 4 C.proc.pen
Prin urmare, dacă judecătorul nu semnează minuta, procesul se reia cu un nou judecător, altfel soluția este NULĂ. Dacă judecătorul nu poate semna hotărârea redactată, semnează altcineva în locul lui și validitatea soluției NU ESTE AFECTATĂ”, a scris Cristi Danileț pe Facebook.
Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012. Motivarea condamnării, un document de peste 300 de pagini, a apărut în luna februarie a acestui an.
Judecătorii au motivat că este suficientă o pedeapsă cu suspendare, deoarece Liviu Dragnea nu are antecedente. De asemenea, magistrații au explicat și de ce au majorat pedeapsa de la un an la doi ani de închisoare cu suspendare: atitudinea fostului secretar general al PSD, de negare a faptelor, pe tot parcursul procesului, a fost suficientă pentru a dispune o pedeapsă mai mare.
Preşedintele PSD a fost acuzat că, în vara lui 2012, înainte şi în timpul derulării referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României, a pus la punct un sistem menit să deturneze rezultatul votului, pentru a se întruni cvorumul necesar demiterii.
Împreună cu 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare, Liviu Dragnea a complotat pentru trucarea rezultatului de la referendumul din 2012. A ordonat liderilor PSD din ţară să scoată cât mai mulţi oameni la vot şi să îi pună să voteze pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, spun procurorii. Tot el ar fi pus la punct un sistem național prin care să ştie de câte voturi mai este nevoie pentru a-l debarca de la Cotroceni pe şeful statului.
--------------
La sosirea la ÎCCJ, Dragnea nu a făcut nicio declarație presei.
Inițial, Dragnea a depus contestația la Tribunalul București, însă această instanța și-a declinat competența în favoarea ÎCCJ.
Acțiunea are ca obiect contestația la executare, fiind o cale extraordinară de atac.
Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
La începutul lunii februarie, Liviu Dragnea anunța că a început o acțiune de redeschidere a procesului 'Referendumul', prin depunerea în instanță a unei contestații la executare.
"Avocații spun, studiind Codul penal și de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetățean român trebuie să conțină trei elemente — partea introductivă, dispozitivul (acel anunț) și expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare — asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislația este foarte clară, motivarea este obligație legală (...) și trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată și asumată și compusă de către toți membrii completului. Doamna fostă președintă a Curții Supreme Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentință, s-a pensionat și a mers la Curtea Constituțională. Exista o prevedere legală, care e și acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligația să-și încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare", declara pe 2 februarie președintele PSD.
Peste numai câteva zile, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul "Referendumul".
În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".
loading...