Liviu Voinea: boardul FMI a declarat încheierea cu succes a acordului cu România

"Este esenţial faptul că s-a reuşit reducerea arieratelor, o problemă care durează de la primul acord cu FMI, din 2009. Ţinta care trebuia atinsă era 300 de milioane de lei la nivelul autorităţilor locale, s-a atins 150 de milioane de lei, deci mult sub ţintă. De asemenea, la nivelul autorităţii centrale ţinta era 20 de milioane, s-au făcut 19, oricum foarte puţin. Privatizările Transgaz şi CFR Marfă au fost realizate, iar consultantul pentru Complexul Energetic Oltenia a fost selectat. Acestea au fost acţiunile prealabile şi s-a constatat îndeplinirea lor în totalitate. În rest, marea majoritate a angajamentelor au fost realizate, dar acestea erau cele mai importante. Boardul a considerat deci, privind în ansamblu, că România a făcut mari progrese pe calea consolidării fiscale, stabilităţii macroeconomice şi a reformelor structurale", a declarat ministrul delegat Liviu Voinea, în marja Consiliului ECOFIN de la Bruxelles, citat de Agerpres.

"România a încheiat cu succes al doilea acord stand-by cu Fondul. Economia s-a stabilizat. Inflaţia de bază rămâne redusă, iar balanţa fiscală şi cea a contului curent sunt sustenabile. Totuşi, creşterea este slabă şi există riscuri de înrăutăţire a situaţiei. Reformele structurale sunt critice pentru realizarea potenţialului de creştere al României şi pentru crearea de locuri de muncă, în timp ce continuarea disciplinei fiscale este esenţială pentru ancorarea stabilităţii macroeconomice", a declarat prim adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik.

Liviu Voinea a apreciat că mai rămân lucruri de făcut care ar putea fi luate în considerare în cadrul unui nou acord, dar a subliniat că este de remarcat faptul că acest acord a fost finalizat cu succes şi că toate angajamentele asumate de România au fost îndeplinite. "Este un semnal care vine într-un moment foarte bun pe piaţa internaţională, un moment în care era nevoie ca România să primească un astfel de semnal pozitiv. Un acord, chiar dacă el a fost prelungit cu trei luni, ştiţi că trebuia să se încheie în luna martie, s-a încheiat în luna iunie, dar în mod oficial s-a încheiat cu succes, este formularea FMI", a mai spus Liviu Voinea.

Un noua acord cu FMI

Ministrul delegat pentru buget susţine că pentru România este necesar un nou acord cu FMI, în principal pentru finalizarea reformelor structurale, "dar şi în contextul relativ recent în care costurile de finanţare au crescut pentru toate ţările, nu doar pentru România".

"Sigur noi nu avem o problemă de finanţare în acest moment, dar este bine pentru pieţele internaţionale să existe siguranţa unui acord cu un partener internaţional", a conchis ministrul.

România a îndeplinit toate cele cinci acţiuni prealabile prevăzute în Acord

Guvernul României salută decizia favorabilă a FMI privind finalizarea cu succes a acordului cu FMI, prin închiderea evaluărilor 7 şi 8, şi apreciază că aceasta reflectă îmbunătăţirea situaţiei macroeconomice a României şi progresele realizate în direcţia reformelor structurale, se menţionează într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

România a îndeplinit toate cele cinci acţiuni prealabile prevăzute în Acordul stand-by, respectiv reducerea arieratelor bugetului de stat sub 20 de milioane de lei şi ale celor ale autorităţilor locale sub 300 de milioane de lei, desemnarea câştigătorului licitaţiei pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă, vânzarea a 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz şi semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru o ofertă publică iniţială de 15% din capitalul social al Complexului Energetic Oltenia, se notează în comunicat.

Consolidarea fiscal-bugetară s-a reflectat în încadrarea deficitului bugetar sub ţinta de 3% din PIB, respectiv 2,9% în anul 2012, precum şi în credibilitatea angajamentelor pe termen mediu asumate de guvern, potrivit cărora deficitul va fi în continuare redus la 2,4% în 2013 şi 2% în 2014, apreciază Ministerul Finanţelor.

De asemenea, au fost alocate fonduri substanţiale pentru implementarea Directivei UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale şi au fost prioritizate proiectele de investiţii cu finanţare naţională, resursele orientându-se către proiectele cu finanţare UE, în paralel cu reducerea subvenţiilor.

Reformele structurale au presupus, pe de o parte, implementarea de reforme strategice şi de reglementare în domeniile transporturi şi energie, pe de altă parte, reforma întreprinderilor de stat, materializată în continuarea procesului de privatizare şi în implementarea managementului privat la întreprinderile publice.

Încheierea cu succes a acordului cu FMI, la doar câteva zile după ce UE a abrogat procedura de deficit excesiv pentru România, reprezintă un semnal de încredere atât pentru pieţele financiare internaţionale, cât s,i pentru investitorii străini, iar acest lucru se va reflecta în îmbunătăţirea climatului economic din ţara noastră, se mai menţionează în comunicatul semnat de ministrul finanţelor publice, Daniel Chiţoiu, şi de ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.

"Centura de siguranţă" de 3,5 miliarde de euro

Acordul stand-by în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond) a fost aprobat iniţial pe 25 martie 2011 şi este unul preventiv prin care fondurile vor fi folosite numai în caz de necesitate.

În anul 2009, România a luat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.

Din acest aranjament cu FMI au fost trase şapte din cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.

În şedinţa din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat încetarea mai devreme a acordului precedent şi încheierea unui nou aranjament stand-by cu România, de tip preventiv, pentru o perioadă de 24 luni, în suma de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentând 300% din cota României la FMI. Data intrării în vigoare a acestui aranjament este 31 martie 2011. La 28 septembrie 2012, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a analizat rezultatele celei de-a şasea evaluări privind îndeplinirea criteriilor de performanţă asumate de România în cadrul ultimului aranjament, punând la dispoziţia ţării noastre a şaptea tranşă, în valoare de 430 milioane DST. Autorităţile române au informat FMI că nu intenţionează să efectueze nici această tragere